Iată deci formula pentru sinistrul îndemn: "Stăpânește-ți emoțiile!". În sfârșit, acum știm de ce intrăm în stări de îngheț, luptă și fugă. Și tot ascultându-l pe Huberman, pe Andrew deci (îl știi de pe Youtube), înveți despre dopamină, dușuri reci și metode pentru a-ți regla respirația. Pentru că îl tot ascult în timp ce curăț părul de labrador de pe canapea, covor, baie, haine, paltoane și cam de peste tot, mă gândesc să dau și eu, ca tot omul civilizat și digitalizat, un follow la pagina sau paginile de Instagram care începeau cu Andrew Huberman, PhD. Pentru că na, omul are doctorat în ceva neuroștiințe, deci nu e chiar un skater luat de pe străzile Stanford-ului. Și îmi văd în continuare de treabă. Într-o oră sau două, primesc un mesaj pe Instagram. De la Andrew. Andrew Huberman, cel cu podcastul despre cum să te reglezi cu nivelul de dopamină și tot tacâmul. Și da, fac ochii mari. Sigur e ceva robot care răspunde într-un AI impecabil: "Hello human! Just wanted to tell you this is the only account governed by me. The rest is managed by my social media team." Așa bun. Și ce fac acum? Să-i răspund lui Andrew că mă bucur că nu e doar un robot de social media, care știe să răspundă impecabil unui fan din România.
Excelent. Și mă gândesc să fac pe deșteapta și să nu răspund. Dar cum adicția e adicție și dependentul acționează ca orice junkie, mai ales când ești dependent de răspuns la mesaje. Și încă repede. Instant dacă se poate, că doar te ocupi cu comunicarea și știi bine că dacă răspunzi târziu la mesaje de criză, te paște mama naibii. Așa că răspund. Ce să și faci? Și-i zic că ce fain, ce inspirație și că să se țină de treaba bună pe care o face. Ca și cum ar fi așteptat Andrew să-l încurajeze cineva din Timișoara să își continue podcasturile de neuroștiință. Și îmi răspunde că apreciază. Ok. Drăguț. Chiar dacă-i robot sau AI sau ce o fi fost. Totul cool, până azi dimineață când mă bâzâie iar ceva. Tot Andrew. Care mă întreabă: "Hello fan. How's it going?" Aici devine dubios. Și îmi amintesc de ceva link care-ți răspunde chiar și la întrebări cu conotații academice. Nici nu mă mir că examenele pot fi sută la sută "hacked" cu ajutorul algoritmilor. Întreabă-l pe Huberman orice și-ți răspunde asistenta AI. Interesant mod de a-ți ține "prietenii" aproape. Și iată cum nivelul de dopamină de la "confuz", ajunge la "suficient". Bun și așa. Cu prieteni IG și AI. Așa-ți trebuie dacă te-ai izolat în casă și aștepți să te sune lumea. La un moment dat ajungi să vorbești cu Huberman. Și să ți se pară cel mai bun prieten. Nu e ca și cum toate baiurile lumii n-ar bate la poarta umanității post-capitaliste. Doar că, așteptându-l încă pe Godot, și o misiune, îmi bat capul cu nivelul de dopamină. Și cu Huberman...
(foto: Adrian Danciu)