Radioul încă pe frecvență cu mine, o sun pe bunică-mea: probabil deja în grădină. Cu câinele în parc, bag soare prin tălpi și fum pe nări. Încă n-am dat buzna la stația de petrol și nu mi-am luat pastile de potasiu. "Survival of the fittest" și starea de Solaris persistă: "We have no need for other worlds. We need mirrors. We don't know what to do with other worlds. A single world, our own, suffices us; but we can't accept it for what it is."
Pop-up de pop culture și o lipsă acută de iubire, într-un creier de pop corn colorat, în care lucrurile au început cu o implozie de pop-pop-pop-up. Nici un gând nu poate circula lin până la capăt, fără o bulină de reminder obsesional. Ți-e teamă de un nebun cu puteri nucleare? Dar dacă nebunul ești chiar tu? Pas cu pas, ne înnebunim unii pe alții, susținându-ne și alimentându-ne psihozele, din aceeași lipsă acută de iubire. Pentru că fiecare pricepem altceva prin asta. Smulși din context, luați de la sânul mamei, alungați în existență ca un câine fără os. Unde ești Jimmi, călăuză printre versuri de furtuni apocaliptice, alegând calea dopaminei la schimb cu brutalitatea unei lumi în dezordine: Aici intri tu în istorie, Homo Sapiens - "omul înțelept", gândea Yann Arthus-Bertrand acum câțiva ani. Ani în care pacea era ceva de mâncat zilnic la micul dejun, în care ne-am permis călătorii pe unde ne-a fugit mintea, ne-am scăldat în drame emoționale și ne-am permis ieșiri la cafenele de specialitate. Ca-n Franța. Era frumos.
Ca donator universal, donez sânge, ca salvator universal, îmi salvez sufletul pângărit de frici meschine. Nu mai era mult până departe, nu mai era mult până niciunde. Din citat în citat: "Do you know why you can never step into the same river twice?", înapoi la Apocalypse Now. Știi, când începi să te temi îți revin obsesiile trecutului. Un spațiu sigur, călduț, cunoscut și fertil. Acolo lucrurile se întâmplă și pericolul e real. Pentru că a fost mereu. The killer on the road era pe bune și tot cu el în cap, nu-l puteai lăsa în urmă. Devenise parte din tine. Ce mai era? Heart of Darkness: "Your strength is just an accident arising from the weakness of others." Și lentoarea asta din cap care merge tot din pop-up în pop-up începe să funcționeze ca un puzzle de meme generator. Pentru că asta e rolul nostru și al istoriei, să se repete la infinit, până la epuizare. Nu puteam ieși din scenă fără un pod eliadian "Dacă uiți, te rătăcești". Așa că stai cu memoria și cu aceleași povești de Povestaș, tot din meme generator: "I-am mulțumit. Înainte de a ieși ca să mă înfrunt cu minunile și cu hoardele de turiști din Florența, am mai aruncat o ultimă privire fotografiilor. Da. nu e niciun dubiu. Un povestaș!"
Și nici un dubiu legat de poveștile altora. Fascinația rămâne, la fel cu stare de impostor într-o situație de criză. Pentru că orice aș face va fi cu vărsare de sânge. Măcar să fie într-o pungă. Cu dedicație... anicca. Trece și asta.
P.S. Pentru donații de sânge, cei din Timișoara puteți dona aici: ctstimisoara.ro
