04.05.2007
cînd te-ai ridicat din negura
pornografiei
cu vorbăria-ţi despre căsnicie
şi orgii
eram abia un băieţel
de cincizeci şi şapte de ani
încercînd să fac bani rapid
pe banda-ntîi

era cu un deceniu prea tîrziu
în cele din urmă însă am făcut-o
pe cea mai frumoasă fată
a stîngii religioase să ajungă
cu buzele
în locul fără soare

arta cîntecului
îmi era în oase
cafeaua-şi dădea duhul pentru
mine
nu răspundeam nicicînd
la telefon
şi spuneam cîte-o rugăciune
pentru oricine apela
fără să lase vreun mesaj
asta era viaţa mea-n
Los Angeles
cînd tu ţi-ai scos încetişor
jerseul galben
iar eu am salivat asupra
coapselor tale băieţeşti
încercînd să-ţi fiu soţ
intenţiilor
întunecate şi materne
îţi mulţumesc
pentru cîntecele greoaie
pe care le-am dus la bun sfîrşit
în loc să te...
mai des
şi pentru orele pe care mi le-ai permis
pe o rogojină neagră de
meditaţie
complotînd cu eşuatu-mi
pedigree
aristocratic
darea jos din scaun a trivialităţii
şi îndreptarea Americii
cu sîrma ghimpată
şi metronomul
rimei

iar acum că nu mai sîntem
am o mie de ani
să-ţi spun cum mă ridic
pe tot ce se ridică
cum am devenit acel amant
pe care ţi-l doreai
care nu are altă viaţă
în afara frumuseţii tale
nude şi încovoiate

sub dividendele dorinţei tale
o mie de ani am
să-ţi fiu geamăn
reflecţia iubitoare
care s-a născut cu tine-odată

iată-mă liber în sfîrşit
să-ţi joc o festă să pozezi
pentru Polaroidul meu
în timp ce pui pe jar
aparatul meu auditiv
cu viguroasele-ţi obscenităţi

panica ta nu poate
să mă grăbească
iar a mea
şi umerii mei
căzuţi
neruşinatele
vieţi ale noastre
sînt grînele-mprăştiate a ofrandă
faţă cu înălţimile vertiginoase ale
dragostei noastre
iar cealaltă parte
a propriei tale-angoase
e un hamac de năduşeală
şi de geamăt
generaţii după generaţii
de fluturi se împerechează
şi cad
în vreme ce noi ne tot desfacem
neînţelegerile
iar timpul coboară
precum cel mai mic animal de companie al lui D-zeu
ca să ne lingă degetele
pe cînd noi dormim
în încîlceala de curele şi brăţări
şi, o, dulceaţa nopţilor dintîi
şi-a celei de a douăzeci şi treia
şi nopţile de
după moarte şi amărăciune
dulceaţa dimineţii acesteia
ea însăşi
albinele lovindu-se în zbor
de lujerii de nalbă frînţi
şi ordinea fără cusur
a lucrurilor de pe masă
imponderabila irelevanţă
a tuturor fostelor noastre intenţii
în timp ce desfacem
şi desfacem
orice neînţelegere

În miezul iubirii noastre

Aş vrea acum aş vrea atunci
Iubirea-miţi-o dau
Să te iubesc nicicînd şi-apoi
De la-nceput s-o iau

Toţi franjurii centurii mele


(poem din volumul Cartea aleanului de Leonard Cohen, în traducerea lui Şerban Foarţă şi a Cristinei Chevereşan, apărut la Editura Polirom, în anul 2006)

0 comentarii

Publicitate

Sus