26.06.2023
În acest moment există destul de puține festivaluri de operă în Europa. Vremurile sunt complicate peste tot și prea puțini se încumetă să abordeze un asemenea eveniment extrem de complex. Ceea ce a reușit Opera Națională din București reprezintă o performanță excepțională. Ajuns la ediția cu numărul doi, festivalul ar putea fi considerat de unii ca o... experiență, un experiment, o încercare, un început timid sau... un alt demers căutător de glorie printre atât de multe prezențe în piață.

Sigur că după pandemie există o "furie" a evenimentelor culturale, de toate felurile, în București și în țară; lumea vrea să iasă, să vadă și să asculte, artiștii vor să se exprime sau să demonstreze, dar cu toții au o nevoie absolută de a fi împreună și de a trăi emoții, dincolo de aspectul social implicit. Și apare, iarăși, un paradox: cu cât decidenții taie bugetele pentru cultură, cu atât cei din "tagmă" se încăpățânează să nu se lase descurajați și să creeze din ce în ce mai mult. Și de multe ori mai bine.

Dacă ar fi să ne uităm peste festivalurile deja consacrate ne vin în minte Festivalul Enescu, FITS de la Sibiu, Untold, TIFF de la Cluj, Festivalul Național de Teatru de la București și apoi o mulțime de alte întâmplări artistice, de la jazz la folclor și de la Street art până la multe "zile ale orașului". Fiecare aduce ceva în peisaj, fiecare strânge spectatori și bucură lumea în felul lui. Și asta e bine. Dar un Festival de operă este ceva cu totul nou, inedit și, aș spune, necesar.

Cosi fan tutte (foto: Andrei Grigore)

În România se cântă operă de peste 150 de ani, au existat mari soliști, regizori și instrumentiști, chiar și compozitori care au lăsat în urmă lucruri valoroase. Deci terenul există de mult. La fel, în țară sunt destule teatre de operă cu stagiune regulată, care produc spectacole de un bun și foarte bun nivel artistic. Poate că nu suntem noi ca Italia, Austria sau Germania... Dar să știți că se întâmplă lucruri extraordinare și pe aici. Și mai e ceva: în toate teatrele de operă românești lumea umple sălile! Iar aici există ceva prin care ne deosebim, în bine, de mulți dintre cei de mai sus: la noi sunt incomparabil mai mulți tineri în sălile de operă! La MET de exemplu, procentul de "white hair" (cei în vârstă, cum le spun ei) crește vizibil de la un an la altul. La fel și numărul de locuri destinate celor care nu se mai pot deplasa și vin, asistați, în cărucioare. Și asta nu se întâmplă doar la New York...

Bal la Savoy (foto: Andrei Grigore)

Opera Națională București oferă prin acest festival cel puțin două lucruri extrem de importante; în primul rând publicul bucureștean are ocazia, unică în Europa, de a vedea în nouă seri, consecutiv, nouă producții de operă diferite, care nu sunt pe afișul bucureștean. În al doilea rând, oferă teatrelor din țară ocazia de a performa pe prima scenă a țării. A propos, știți de când nu a mai fost în capitală Opera maghiară din Cluj? Din 1862, când în sală a fost prezent... domnitorul Alexandru Ioan Cuza! Iar despre Craiova, Timișoara, Constanța, Brașov... unii dintre ei nu au fost niciodată pe această scenă, până la acest Festival. Faptul că Bucharest Opera Festival se deschide internațional este iarăși de admirat. Anul acesta, Teatrul Național din Belgrad a prezentat Manon Lescaut de Puccini, iar Budapesta a venit cu Pelléas et Mélisande de Debussy. Montări excepționale și, iarăși, teatre de operă care au ajuns pentru prima dată în România.

Manon Lescaut (foto: Andrei Grigore)

Faptul că de vreo doi ani la Opera Națională din București se întâmplă lucruri bune și sălile sunt pline arată că muzicienii, balerinii, tehnicienii și toți cei care se află în spatele acestor performanțe, chiar au devenit competitivi și ambițioși în a demonstra că își merită titlul de primă scenă a țării. Sigur, sunt și lucruri perfectibile, dar acest Festival are mari șanse ca în câțiva ani să devină un reper românesc performant și valoros pe harta culturală a Europei.

Iar dacă și a doua ediție a BOF (Bucharest Opera Festival) a fost un succes, înseamnă de fapt că Festivalul există!

Pescuitorii de perle (foto: Andrei Grigore)

Programul festivalului:

Vineri, 16 iunie 2023, ora 19:00 - Nunta lui Figaro de W.A. Mozart, dirijor Ethan Schmeisser (Opera Națională București)
Sâmbătă, 17 iunie 2023, ora 19:00 - Manon Lescaut de G. Puccini (Teatrul Național din Belgrad - Opera Madlenianum)
Duminică, 18 iunie 2023, ora 19:00 - Castelul lui Barbă Albastră și Mandarinul miraculos de B. Bartók (Opera Maghiară din Cluj Napoca)
Luni, 19 iunie 2023, ora 19:00 - Pescuitorii de perle de G. Bizet (Teatrul Național de Operă și Balet "Oleg Danovski" Constanța)
Marți, 20 iunie 2023, ora 19:00 - Bal la Savoy de P. Abraham (Opera Națională Română Timișoara)
Miercuri, 21 iunie 2023, ora 19:00 - Cosi fan tutte de W.A. Mozart (Opera Brașov)
Joi, 22 iunie 2023, ora 19:00 - Văduva veselă 2.0 de F. Lehár (Opera Națională Română din Iași)
Vineri, 23 iunie 2023, ora 19:00 -Pelléas et Mélisande de C. Debussy (Opera Maghiară de Stat din Budapesta)
Sâmbătă, 24 iunie 2023, ora 19:00 - Kiss me Kate de C. Porter (Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian București)

Nunta lui Figaro (foto: Andrei Grigore)
Castelul Prințului Barbă-Albastră (foto: Andrei Grigore)
Video concept Virgil Oprina

0 comentarii

Publicitate

Sus