Premierele, atâtea câte au fost, au "stat în picioare" cu plusurile și minusurile lor... Festivalul început în 2022 a avut și ediția a doua în 2023, semn că nu a fost un foc de paie, atât de des întâlnit în țărișoara noastră dragă. Opera pare decisă să continue acest Bucharest Opera Festival, unic din multe puncte de vedere, alt semn că lucrurile sunt luate în serios.
Sălile sunt pline mai mereu, lumea vine iarăși la operă, publicul tânăr e din ce în ce mai mult. Opera s-a scuturat de praful care se așezase peste tot și toate și s-a "aerisit" vizibil.
Dar, cu toate plusurile și reușitele, parcă lipsea ceva.... Ceva care să arate fără echivoc faptul că Opera Națională din București poate "juca" într-o ligă superioară, că poate produce un spectacol cu adevărat excepțional pe care să îl arate, cu fruntea sus, pe orice scenă din Europa și nu numai. Oedipe se numește această reușită de excepție a ONB și am avut privilegiul să o văd la avanpremieră, oficial premiera fiind programată pe 15 ianuarie 2024, Ziua Culturii Naționale.
George Enescu a lucrat aproape 10 ani la această capodoperă, a pus în partitură toată știința, talentul, mintea și inima lui. A dat toată forța si profunzimea de care era el capabil acestei lucrări. A ordonat și "amestecat" detalii și simboluri, accente tragice și sonorități extreme într-o manieră unică, plină de personalitate, ce l-a așezat definitiv în galeria marilor compozitori de operă ai lumii.
Era nevoie de un Oedipe nou, construit și jucat pe prima scenă de operă a României. Un regizor italian, Stefano Poda, extrem de bine cotat în ierarhia domeniului la acest moment, a reușit o performanță admirabilă. L-a descifrat pe Enescu, l-a citit corect, l-a înțeles si l-a pus în scenă magistral. Oedip trăiește! Simplu, clasic, într-un alb complet ce domină vizual, de la costume, decor și... fum, până la lumina albă, mereu laterală, niciodată frontală. O avalanșă de simboluri, un "ochi" omniprezent, o cușcă... asemeni lumii întregi și multe trupuri care se mișcă permanent, de multe ori halucinant.
Muzica lui Enescu din Oedipe nu e deloc simplu de descifrat sau presărată cu refrene / pasaje hit. Dimpotrivă, e înțesată de sonorități stranii câteodată, ritmul e mereu redefinit, cu pauze lungi... Această montare reușește să "umple", să susțină și să amplifice mesajele și direcțiile create muzical de Enescu. Într-un mod ce se apropie de geniu, vizualul duce Oedipe într-o zonă nevăzută la noi, cel puțin în ultimii 30-40 de ani. Mereu ceva se mișcă, se întâmplă ceva pe scenă, mereu alternează axele de mișcare, totul "curge" ca într-un film. Tiberiu Soare conduce orchestra, corul și tot ansamblu solistic cu fermitate și o evidentă cunoaștere superioară a partiturii, iar soliștii, deși uniformizați vizual prin costume și machiaj, conferă relief personajelor prin dimensiunea vocală...
Acest Oedipe înseamnă acel tot unitar pe care îl asculți și, de data aceasta, mai ales îl privești cu răsuflarea tăiată.
Noul Oedipe de la ONB are ținuta unui spectacol de operă major, solid, viu și foarte intens prin forța ce o degajă. Privindu-l, poți cu ușurință uita că te afli la București și nu la Berlin, Milano, Londra sau Paris. Este o reușită majoră a ONB, probabil prima de acest calibru din ultimii... spuneți dumneavoastră câți ani...
Mergeți să vedeți Oedipe la ONB, chiar e un eveniment!
Următoarele spectacole cu Oedipe de George Enescu la ONB sunt programate pe 9 și 11 februarie 2024.
Regia, decorul, costumele, luminile și coregrafia: Stefano Poda.
Conducerea muzicală Tiberiu Soare.
Paolo Giani (regizor asociat), Silvia Sisto (asistent coregrafie), Mircea Pădurariu (asistent dirijor), Paula Stoica și Claudia Machedon (asistenți regie).
În distribuție: Ionuț Pascu (Oedipe), Marius Boloș (Tirésias), Dan Indricău (Créon), Andrei Lazăr (Păstorul), Ion Dimieru (Marele preot), Leonard Bernad (Phorbas), Ștefan Lamatic (Străjerul), Daniel Filipescu (Thésée), Andrei Petre (Laïos), Oana Andra (Jocaste), Sorana Negrea (Sfinxul), Daniela Cârstea (Antigone), Andreea Iftimescu (Mérope).