Dar ce film, ce personaj, ce muzică au țintit drept în mintea și inima chinezului de rând atât de tare acum 50 de ani? O poveste de dragoste și o piesă muzicală care vorbeau despre un compozitor român: Ciprian Porumbescu și despre balada sa. Un băiat care săruta o fată pe gură era ceva nemaivăzut, iar o muzică atât de emoțională nu mai fusese auzită. Filmul se numea Ciprian Porumbescu, era semnat de Gheorghe Vitanidis și era lansat în România în 1972. Peste ani, vreo 40 să tot fie, una din marile orchestre de muzică clasică ale României făcea primul turneu al unei orchestre de la noi în China, la Shanghai. Cerința expresă a gazdelor a fost Balada lui Ciprian Porumbescu. După ce a ascultat-o, ținându-si respirația, sala de 4.000 de oameni literalmente a explodat în aplauze și ovații și nu s-a oprit până când, fapt aproape nemaiîntâlnit, muzicienii nu au interpretat Balada încă o dată...
Ciprian Porumbescu? Pe 14 octombrie 1853, în Bucovina la Șipotele Sucevei, într-o familie foarte modestă, se năștea Ciprian Porumbescu (Golembiovski). A trăit intens, 30 de ani, a iubit muzica și neamul său și le-a marcat istoria prin câteva compoziții unice, memorabile. A luat primele lecții de vioară într-un sat vecin celui natal, a fost un timp bursier la Konservatorium fur Musik din Viena, a fost profesor de muzică la Gimnaziul Românesc din Brașov și dirijor al corului la biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului. Înzestrat cu un talent excepțional, un romantic incurabil și un patriot adevărat, Ciprian Porumbescu ne-a lăsat câteva compoziții de referință pentru muzica românească a secolului al XIX-lea și nu numai: Balada pentru vioară și orchestră op. 29, celebrul cântec patriotic Pe-al nostru steag e scris Unire, muzică ce dă astăzi imnul național al Albaniei sau melodia fostului imn național al României, Trei culori.
Ciprian Porumbescu a compus în 1881-1882 prima operetă românească, Crai Nou. Construită pe două surse de inspirație, folclorul românesc și opereta clasică vieneză, această compoziție pe versurile lui Vasile Alecsandri a fost prezentată la 27 februarie 1882 (11 martie pe stil nou) pentru prima oară pe o scenă improvizată, în sala de festivități a Gimnaziului Românesc din Brașov. Profesorul de muzică și cântări al școlii marca în acel moment de cotitură pentru muzica românească nașterea Operetei Naționale. Crai Nou este o poveste pornită de la legenda populară care spune că atunci când apare pe cer Craiul Nou, tinerelor fete care i se închină li se îndeplinesc dorințele.
Este important să nu uităm valorile românești; luați de valul admirației fără măsura pentru ceea ce fac alții, înghițind de multe ori pe nemestecate "modelele" livrate de străini. Lăudând fără noimă și de-a valma tot ce nu-i românesc, unii dintre noi aștern parcă voit praful uitării peste istorie, oameni și timpuri. Sigur că în perioada comunistă muzica lui Porumbescu a fost folosită de multe ori exagerat în tot felul de manifestări festiviste, dar asta nu poate umbri cu nimic valoarea acesteia.
Și este la fel de important că acum, în preajma aniversării lui Ciprian Porumbescu, Opera Națională din București introduce în repertoriu Crai Nou. Iar pe 15 octombrie 2022, publicul va putea vedea la Alba Iulia această producție. Este un act de restituție și de apreciere majoră pentru muzica celui care la 30 de ani se stingea în brațele surorii sale și a tatălui său spunând cu ultimele suflări... "Să nu lăsați muzica mea să moară..."
