Ovidiu Miculescu: Domnule Comisar General, povestiți-ne vă rog despre cum ați început dumneavoastră, cum ați intrat în lumea aceasta a expozițiilor mondiale?
Ferdinand Nagy: În 2002, când erau pregătirile în toi pentru expoziția mondială din Aichi, Japonia, cu o temă foarte generoasă - Nature's Wisdom - Înțelepciunea naturii, am fost întrebat dacă știu ceva despre expozițiile mondiale, dacă mi-aș dori să mă ocup de așa ceva. Fiind de meserie arhitect, bineînțeles că am avut legătură cu anumite construcții care au rămas în urma expozițiilor mondiale. Poate că pe cea mai importantă toată lumea o cunoaște deși nu știu dacă toată lumea știe că are legătură cu expoziția mondială de la Paris, din 1889. Este vorba despre Turnul Eiffel și pe lângă turn mai sunt și alte construcții care au legătură cu expoziția mondială. Am spus: "Da. Mă interesează subiectul și aș vrea să mă ocup".
O.M.: A fost o experiență pozitivă sau problemele pe care le-ați întâmpinat de multe ori au umbrit partea pozitivă?
F.N.: Niciun experiment, nicio provocare nu sunt fără probleme. Dar întotdeauna satisfacția lucrului bine făcut mi-a dat încredere și m-a făcut să continui. Am mai mult de 15 ani petrecuți în jurul expozițiilor mondiale. Am fost ales și pentru două mandate președintele Birourilor Internaționale pentru Expoziții cu sediul la Paris, organizația mondială care gestionează desfășurarea acestor evenimente și, bineînțeles, am considerat-o ca o recunoaștere a contribuției pe care am avut-o noi, România, la dezvoltarea acestor evenimente.
O.M.: Dubai-ul a fost ales în timpul mandatului dumneavoastră?
F.N.: Da. Într-adevăr, Dubai-ul a fost ales în timpul mandatului meu. Au fost cinci candidaturi. Poate Dubai-ul a fost cel mai reprezentativ, pentru că a avut capabilitatea financiară cea mai puternică.
O.M.: Oricum, ceea ce se vede confirmă faptul că alegerea a fost una bună. Care a fost cel mai greu moment în toată experiența dumneavoastră cu expozițiile mondiale?
F.N.: Sunt mai multe momente dificile... Întotdeauna, bătălia pentru obținerea bugetului, bătălia pentru formarea echipei. Sunt mai multe aspecte, dar, încă o dată, aceste aspecte până la urmă rămân undeva în urmă și uitându-te întotdeauna spre viitor ceea ce primează, este până la urmă, satisfacția.
O.M.: Dar, cel mai neobișnuit moment?
F.N.: Cel mai neobișnuit moment a fost acum în Dubai, când am fost, practic, numit cu mai puțin de un an înainte de începerea expoziției pentru a mă ocupa de realizarea pavilionului României. A fost o provocare și am plecat de la premise destul de negative, să spun așa, pentru că timpul a fost foarte scurt.
O.M.: Ce vinde România cel mai bine, cu ghilimelele de rigoare, la expoziția mondială?
F.N.: Nu vindem. Ne prezentăm ca o țară modernă, ca o țară membră a Uniunii Europene cu realizări fantastice. Dar cred și am spus-o întotdeauna, cred că cel mai bun ambasador al țării noastre este cultura.
O.M.: Sunt pavilioane care pun mai presus de orice tehnologia, inventica. Noi venim cu cultura, ceea ce e important, e o confirmare a faptului că acest domeniu este unul dintre foarte puținele cu care putem să intrăm într-o competiție internațională serioasă, chiar dacă, din păcate, în România cultura este subfinanțată... Dar asta este o altă discuție.
F.N.: Ceea ce vreau eu să spun - cel puțin și la celelalte expoziții mondiale - întotdeauna partea culturală cu care am venit noi a fost una foarte atractivă și poate niciodată, niciun efort nu a fost prea mare pentru a aduce ceea ce este cel mai reprezentativ pentru cultura noastră.
O.M.: O expoziție mondială de fapt este o competiție între țări.
F.N.: Da, așa este. Și pavilioanele României au fost întotdeauna printre cele mai apreciate tocmai pentru că a existat acest factor uman. Avem și noi tehnologii, în spatele meu, este un ecran imens, cu super tehnologie. Putem prezenta filme, dar totuși rămâne o chestiune rece. Ceea ce oferim noi este căldura umană. Pentru că, cel puțin în pavilioanele din Dubai, suntem singurul pavilion în care există o interacțiune cu vizitatorii. Noi stăm acum la o masă la care, practic, lucrează meșteri populari și vizitatorii sunt așezați, sunt puși să lucreze, li se explică, ei sunt foarte interesați și de multe ori pleacă cu obiectele făcute, ca amintire. Deci, ceea ce vrem noi să accentuăm este faptul că, degeaba avem tehnologie dacă nu avem și partea umană, dacă nu considerăm resursa umană ca fiind cea mai importantă bogăție a unei națiuni atunci lucrurile vor ajunge într-un punct în care, din păcate, lumea va devenit foarte rece.
O.M.: Ce evenimente culturale se întâmplă de acum înainte?
F.N.: Sunt câteva evenimente care marchează date importante din istoria țării. Astăzi, când stăm de vorbă, avem concertul Orchestrei Naționale de Tineret a României, un concert simfonic extraordinar, în onoarea Zilei Naționale, pe o scenă foarte importantă, cea mai mare scenă din sit-ul Expo. Vom continua tot în spiritul sărbătorilor de iarnă pentru a marca Crăciunul, cu două concerte ale grupului Violoncellissimo. Anul viitor în ianuarie vom marca Ziua Culturii Naționale printr-un concert al Orchestrei Operei Naționale din București. Bineînțeles, vom sărbători și noi cei 100 de ani de existență a Operei și vom continua până la sfârșitul expoziției cu alte evenimente culturale care se vor organiza și în afara pavilionului, dar și în interior. Avem câteva înțelegeri cu universități din țară, facultăți de muzică, care ne trimit studenți merituoși care susțin evenimente culturale în cadrul pavilionului.
O.M.: Aveți planuri după Dubai? Care vor fi următoarele expoziții?
F.N.: Următoarea expoziție este la Osaka, în 2025. România a confirmat participarea. Am stat de vorbă și cu colegii japonezi care ne tot roagă să alegem spațiul pe care să ne construim. Este deja târziu pentru că, în general, pregătirile pentru a participa la o expoziție mondială încep imediat ce se termină precedenta. Deci, practic, acum suntem în întârziere și pentru că Expo 2020 Dubai a fost amânată cu un an. Deci, timpul aferent pregătirii Expoziției Mondiale de la Osaka s-a redus la 4 ani.
O.M.: Câți oameni lucrează pentru pavilionul României la Dubai?
F.N.: Avem 16 colegi din Ministerul de Externe, dar pe lângă noi mai avem și alți colegi care lucrează pe contracte încheiate cu parteneri locali. Avem invitați din țară, meșteri populari, deci undeva în jur de 50 de oameni sunt în permanență în pavilion.
O.M.: Câți vizitatori au intrat până astăzi?
F.N.: Până de 1 decembrie am contorizat aproximativ 300 de mii de vizitatori, ceea ce pentru noi este o surpriză plăcută. Chiar nu ne așteptam pentru că, în primele două luni, numărul de vizitatori în Expo, nu a fost cel scontat, dar...
O.M.: Sunt și români printre ei?
F.N.: Sunt foarte mulți români printre ei, turiști români. Am avut ca vizitatori turiști care erau în Dubai și au ținut neapărat să vină să viziteze pavilionul. Au fost și comentarii negative, de ce să nu recunosc. Nu toată lumea a fost mulțumită, dar asta face parte din regulile jocului. Întotdeauna, nemulțumirile pot să genereze și evenimente pozitive. Uite, de exemplu, la sugestia unui vizitator, care ne-a întrebat de ce lipsesc costumele populare, iile din pavilionul României, i-am explicat, conceptul de data aceasta a fost altfel, dar, împreună cu Muzeul Satului din București vom organiza anul viitor o expoziție de costume populare. Repetăm o experiență pe care am avut-o și în Japonia și în China și care a fost de mare succes. Deci, sugestii ale vizitatorilor au putut fi implementate în pavilionul României.