10.09.2023
Ficțiuni Reale este un proiect colectiv, inițiat în 2013, de Florin Piersic jr. În urma apariției unui volum de povestiri la editura Humanitas, conceptul Ficțiuni Reale a continuat să existe, ca grup pe Facebook. (În septembrie 2023, grupul are 11.820 membri.) Autorii scriu povestiri ultra-scurte, limitându-se la 500 de caractere - un exercițiu de flash fiction a cărui temă se schimbă la câteva zile. Coordonatorii grupului sunt Florin Piersic jr., Gabriel Molnar, Răzvan Penescu, Luchian Abel și Vlad Mușat. (Desen de Adrian T. Roman.).

În cele ce urmează, Florin Iaru a formulat câteva gîndulețe (nu gânduri) după citirea textelor selectate pe LiterNet din temele: Praf și pulbere și Nota 10 pe IMDB - toate textele aici.

*
Calupurile de azi păcătuiesc prin tendința moralizatoare. Nu cumva să-și facă cititorul o părere greșită. Nu cumva să nu înțeleagă ce a vrut să spuie autorul. Această frică, împletită cu credința că o poveste nespusă e la mintea cocoșului a subminat textele de data asta.

Ce NU am găsit. Povești scurte, rapide, strălucitoare, care să lumineze subiectul. Din cauza asta, cel puțin jumătate dintre proze își pun speranțele într-un sfîrșit revelator, fără să înțeleagă ce spunea, hăt, demult, T. S. Eliot: "In my beginning is my end", în început îmi e sfîrșitul. Credința asta, că poți salva o povestire mediocră cu un final fericit, va face în continuare ravagii.

A doua observație se referă la viteză. Deși o povestire de 500 de semne e una rapidă, asta nu înseamnă că și procesul de elaborare e la fel de rapid. Dimpotrivă, obligat la o maximă economie de cuvinte, autorul trebuie să stea și să cîntărească fiecare cuvînt, fiecare adjectiv, fiecare legătură logică sau poetică. Nu merge cu improvizații. Cea mai bună improvizație e cea construită cu atîta migală, că pare spontană. Și iar, și iar, neîncrederea în povestea simplă face victime. Repet ce am mai spus și data trecută. Un spațiu atît de mic trebuie să strălucească prin simplitate și claritate. Surpriza vine după ultimul punct din povestire, nu înaintea lui. Și un sfat: nu mai scrieți eseuri, nu mai explicați, nu vă mai luați cititorii de tîmpiți, orbi, surzi, și pe care să-i conduceți spre lumina înțelegerii!

Și acum, chestiile.

Praf și pulbere

Diana Andrasi Zarnoveanu
O propoziție și un fragment de frază:
Lui Praf îi e frică de Pulbere. Lui Pulbere îi e frică de țigara bunicii. Atît. Restul e explicativ, previzibil, bătătorit. Dar fragmentul ăsta e chiar un început sau un sfîrșit de poveste.

Ioana Clara Enescu
Mi-a întins o ceșcuță, am luat-o cu grijă. O clipă, mâinile noastre s-au atins... o promisiune, numai două enunțuri. Aștept povestea.

Din nefericire, nimic altceva nu a călătorit pînă la inima sau curiozitatea mea.
Ei, dar am găsit găselnițe. Acolo, recolta a fost mai bogată
:
Dezvelit, revedeam cerul albastru, satul fiind părăsit, hoții jefuiau pe ziuă. Nu înțeleg nici cine vorbește, nici ce vede.
îi croncănea corbul pe umăr a ghinioane - zău?
Practic s-a născut visul înălțării prin căderea aceea ciudată în păcat - eseule, nu vrei să povestești ce s-a întîmplat? Lasă-mă pe mine să cad în păcat!
Cînd ți-e frică, ți se rupe-n papion de bac - unde e papionul, care e papionul, cît e papionul la Flanco, povestitorule?
Când eram copil mă jucam și mă miram de lume - asta o știm, n-ai vrea să redescoperim împreună cum?
Ca orice damă de origini disputabile... non disputandum.
Fantomele trecutului meu, câtă frunză câtă iarbă, au încălecat pe cai țesălați și împodobiți de mâna mea tremurândă - orice, pliz, numa' nu mîna tremurîndă și nici lebăda murindă.
Lina, femeie veselă și dârză, fusese însărcinată cu transbordarea... - am așteptat pînă la sfîrșit să văd de ce e Lina veselă și dîrză, da' n-am aflat.
puietul de lavandă plantat compulsiv se uscase... - bănuiesc că dacă ar fi fost plantat inginerește, meșterește, șmecherește, ar fi avut altă soartă.
Fiece particulă de praf e o lume - și fiecare om e o insulă.
oripilați de sunetul tobelor premonitorii - bun așa.

Nota 10 pe IMDB

Costi Gălățanu
La slujba de duminică, Grigorina și Safta sporovăiau. Safto, am văzut un film pe Netflix, belea, nu alta, se lăudă Grigorina. Cum îi zice, fă? Ei, nu mai știu, îți zic diseară. Oricum, e notat maxim pe IMDB. I-auzi, maică, ce mică e lumea. Și bărbată-miu a lucrat tot la IMGB, se băgă în seamă Tanti Rica, nevasta clopotarului. Nu, bre, ziceam de IMDB. Ah, FCSB. Bărbată-miu zice că e tot Steaua, maică. Aoleu, bre, vai de steaua matale. Ce să fac, maică? Pe căldura asta nu pot să port decât sandale. - Variație liberă pe tema "Nu mă-nnebuni, nea Nicu?", dar cu haz și cu localizare.

Ioana Dinescu
Trecem pe lângă Paprika Csárda, îi arătă el. A câta oară, îi trecu ei prin minte. Când am vizitat Viena, când ne-am întors din Franța, când am plecat spre Belgia și apoi încă și încă, [doar clipe fulgerătoare] în noapte, ca acum, conducând între două acasă. O singură dată am mâncat gulaș aici, era prima dată, își aminti ea gustul piperat, sărat, ardeiul iute și smântâna de lângă blidul de lut pictat cu un cocoș. De ce îmi vine să plâng, [mătură ea cu mâna în fața ochilor], noroc că nu vede nimeni filmul din capul meu. - Dacă scoatem "clipe fulgerătoare" și "mătură ea cu mâna în fața ochilor", e povestea unui sfîrșit al iubirii.

Siranuș Hakobian
Știu că nu am mai vorbit de mult, dar voiam să-ți spun că ai avut dreptate: nu trebuia să te părăsesc pentru Victor, că nu era om serios și a plecat cu alta. În fine, dacă ți-a trecut supărarea, eu m-aș întoarce acasă, să încercăm să reparăm lucrurile, să ne creștem dragostea de acolo de unde am lăsat-o acum un an. Nu te grăbi să spui că nu e posibil, e vorba de viața și viitorul nostru. Să nu uit, peste două luni o să fii tată. Mă gândeam să-i zicem Tudor, după taică-tu. Stai să-ți trimit un film cu burtica mea. - o poveste cap-coadă, cu istoric, psihologie și cinism, adică cu tot tacîmul.

Masa bogată
:
Mi s-a strepezit sufletul de la cât de acru am devenit. - Sînt un mic ticălos, asta să știți despre mine de la bun început, să n-avem vorbe!
Într-o zi nu am mai putut suporta frustrarea, clocoteam de ură și neputință. Sosise momentul răfuielii. - Bine că am aflat. Să nu cumva să încurcăm borcanele.
o mutație aberantă - bietele mutații.
Cozile împletite îi tresăltau la mers peste sânii rotunzi sub bluza albă. - Trei adjective rupte dintr-un gard și flacăra lor geme.
mă revolt eu iubitului meu - împopistra-m-aș stelelor!
începutul exploziei - cu ce viteză se filmează?
după aia externalizăm treaba la studenți și o ținem pe mediocritate - frumos briefing, de șic!
Harnic din zori pornea să rașcheteze pereții - of, limba română e atît de plastică și elastică...
lăsând la vedere din voluptatea pieptului tânăr - ?

0 comentarii

Publicitate

Sus