Femeia trăiește singură într-o căsuță în mijlocul pădurii. Într-o noapte a visat că, dacă-și cumpără o bijuterie, aceasta va atrage iubirea. Așa că și-a luat cel mai frumos inel din lume. Într-o zi un tip i-a spart casa și i-a furat bijuteria. Hoțul a vândut-o unui pictor. Acesta, la vernisajul propriei expoziții, s-a îndrăgostit de femeia care a rămas cu privirea lipită de una dintre lucrările lui, și care are o căsuță în pădure. Într-o seară bărbatul a cerut-o de soție, punându-i pe deget inelul.
Paul Dârvariu
Două mi-ai dat, că mi l-ai împrumutat și pe-al doamnei Cocuța. Ia-le, Mișule, mi-ai zis, o să vă poarte noroc la cununie, cum ne-au purtat și nouă. Numai că eu am avut ghinion. Mi-a ieșit de pe deget, când m-am spălat în lighean. Cine m-o fi pus să arunc apa pe geam? L-am căutat cu lanterna prin iarbă, până în zori. Grozavă noapte a nunții am avut eu și Mirela. Am așteptat răsăritul, doar că între timp a nins. Ce zici, nea Grigore, mă păsuiești până se topește zăpada, sau fac un împrumut la CAR?
Titela Durnea
Pașii bărbatului mușcă din drum. Dorința de răzbunare îi face sângele să clocotească. Ridică prima piatră. O cântărește. Nu-i decis. Prea ușoară. O ridică pe-a doua, pe-a treia, pe-a patra, până i se îngreunează picioarele. La apus, e deja îngropat sub propria-i povară. Când șacalul, necrofag din fire, îi dă târcoale, se mai vede doar brațul drept țâșnind justițiar de sub mormane. Pe inelar lucește urma albă, rotundă, care odată a găzduit un legământ. În adâncul nopții, undeva, cineva, spune DA.
