Înainte să își dea duhul, împărăteasa îi dădu prințesei inelul cu cheile palatului. 100 de încăperi și tot ce-ți poftește inima. Doar în cea din turn să nu intri decât dacă ai să pierzi tot ce-i în restul. Și de cum închise ochii mumă-sa, prințesa prinse a cotrobăi prin palat. Pline erau încăperile de giuvaericale și mătăsuri și mobile și veseluri și păsăret. Dar prințesa nu se opri. Urcă în turn și descuie ușa ultimei încăperi. Nu era însă nimic acolo. Nu știa fata că tocmai eliberase speranța.
Laura Stanciu
O să-i aduceți sicriul și hainele în care vreți să-l înmormântați. Noi o să-l spălăm și o să-l bărbierim. Îl aranjăm, doamnă, nu o să se vadă operația. Vi-l punem apoi în mașina mortuară. Da, sigur, acoperit. Pe-asta tot dumneavoastră o comandați. Mâine, la 9, veniți la morgă. O să aveți soțul pregătit. S-ajungeți chiar mai din timp, să achitați taxa. Uitați și punguța asta cu ce avea la el. Buletinul vi-l dau mâine. Aici mai aveți ceasul și verigheta. Îi puneți un inel din altceva. Așa se face.
Răzvan Drăgoi
No, apăi io mi-s cioban de la Mururoa, cum treci de Kiribati, o țâră mai acana. Cum eram cu oile așa, pe o pășune din Nauru, numai ce văd trecând o mândră cu pește. Tu, floare rară, i-am zis, ai știi tu românește? Igen, a zis ea și ne-am împrietenit pe loc. Am prins a hori o rolingstonă zepellinească de pe la noi, de la Mururoa și prietenia s-o ridicat și mai tare. Am făcut copii din flori, că era tare incomod să-i faci din copac. I-am pus o cochilie pe deget. Tare frumoși erau norii ciupercă în zare, la Mururoa.
