Vera și Pricop stau pe balcon, în balansoare. Cafeaua din cești e aburindă. Prichi zice: Ce bine ne-am înțeles noi, Vero. Ea aprobă: Daaa. după aproape treij dă ani, suntem ca la-nceput. Pric dă din cap: Ei, nu chiar, a trecut timpul, mai ales peste tine. Ce-ar fi să gătești mai fără ulei, fără sare, să ieșim zilnic în parc? Și o să-mi iau un an pauză de la îndatoririle de soț, sunt tare obosit. Vera ia o gură de cafea: Prichi, anul ăsta de pauză ți-l tot iei de vreo zece ani. Bine că nu s-a mutat Panfil din bloc.
Andra Toropoc
Din anii lui flower-power visase să colinde lumea cu rulota, să-și prindă flori în plete și să cânte. Și să make love not war. După ce copiii și nepoții au crescut și n-au mai avut nevoie de el, a decis să-și urmeze planul, a scos camioneta din garaj și a plecat spre vest. Chelia îi strălucea în retrovizor, dar avea o floare la ureche și-n buzunar muzicuța dragă. Cu iubirea stătea bine, depusese armele și se bucura de pacea celor 1.000 de ani, primul tocmai îi începuse. Nu, n-a ajuns la Woodstock, este încă pe drum.
Paul Dârvariu
Aseară am sărbătorit cei 6 ani împreună. Începutul a fost OK: lumânări, șampanie, tort. Din păcate, finalul nu a fost la fel. Mi-am luat inima în dinți și i-am cerut un an de pauză. I-am zis că rutina zilnică mă omoară: du fetele la grădiniță, pune rufele la spălat, pregătește cina. Vreau să-mi realizez visul, turul lumii pe role. Doar că-mi pare rău că o lipsesc de sex. A zâmbit și și-a deschis poșeta. Ce-am văzut acolo, m-a îngrozit atât de tare, că am uitat să îi mai cer codul PIN al cardului.
