Nu-s hotărât, tată. Am doar treizeci. Doar nu mă-nsor de-acum. Măi, fecior, eu te întreb de viața ta doar ca să nu te încurci prea devreme. O iubesc pe mumă-ta, nu-i vorbă, dar te învăț să nu te legi la cap fără să te doară. Atenție la greșeli. Asta vreau să-ți zic. Faptele tale te bagă-n închisoare. Adică? Te prezintă alor ei? Ferește-te. Îi spui că o iubești? Nu-i a bună. Dacă-ți cere să-i arăți? Visezi cu ea la casă și copii? Dacă te grăbește? Ține-ți gura, că-ți faci datorii și nu mai scapi.
Ștefan Florian
Mă trezesc întors spre perete, cu genunchii la piept, cu un gol adânc în mine. În afară de amarul din gură parcă nu aș fi. Nu mai am puterea să vreau să scap. Îmi beau cafeaua, cafeaua îmi zgârie pieptul, ignor palpitațiile. Le las alor mei câteva ochiuri, ies, mă întorc după ștampilă, alo, da, pot să-ți dau jumătate săptămâna viitoare, mă tot amână ăla și pe mine, când îmi plătiți restul, ne vedem la cafea. Ajung acasă gol, stai tu cu copilul că am un webinar. Tata, ne jucăm? Mâine, dragule, azi sunt obosit.
George Dometi
La 9 ani când a simțit-o era deja călare pe pernă. Nu începuse că privirea i-a picat pe chipul Mântuitorul din icoana ce atârna deasupra sertarului. Credința l-a oprit. Apoi vreme de 3 ani a zăcut în nocturne pravile și rugăciuni de rezistență. Până a văzut o Eva dezfrunzită când frunzărea FHM-ul lui taică-su. Morala l-a oprit. Încă doi ani de penitență și înfrânare din stoicism. Apoi puritanismul lui nu a făcut prea mulți purici. S-a ferecat între cei 4 pereți ai malahiei. Avea o servitute, nu?
