Nu învățasem încă să citesc ceasul, dar știam exact locul arătătoarelor la ora la care venea tata acasă. Îl pândeam pe geam. Ghiceam dintr-o privire că băuse după cum venea legănat pe aleea din spatele blocului, după cum îi stătea basca strâmb pe cap, după cum îi flutura servieta în mână, după roșeața din obraji. Atunci era momentul să mă dau de trei ori peste cap și să devin invizibil în regatul meu din dulap, în pădurea fermecată de sub pilote. Ani la rând m-am întrebat ce ar fi făcut Făt-Frumos în locul meu.
Ana Maria Dobre-Nir
Când țestoasa i-a vorbit, fetița a crezut că visează. Îi povestise bunică-sa despre puterile ei magice, dar parcă să înțelegi animalele era de neînchipuit. Iar ceea ce-i cerea nu părea să fie treaba unei tinere vrăjitoare. Anume să curețe lacul de plastic. Pentru asta nu avea nevoie de poțiuni, ci de o barcă și un cârlig. Ar fi vrut să-l implice și pe primar, dar, din câte știa ea, el nu credea în magie. Poate pe neastâmpăratul de fiu-său, ce-o prinsese în timp ce le povestea animalelor despre planul ei.
Sorin Rizeanu
Cică-s prea rebel și de la Jean Monet m-au mutat la Școala de Magie Hexe Mătrăguna. Așa, carevasăzică? Vrăjitorii poartă părul lung? Na, că mă tund gigel. Se îmbracă hippy? Na, că îmi pun sacou. Meditează în peșteri? Na, eu pe calculator. Vrăjitorii ghicesc in stele? Eu cu algebra. Fumează plante magice? Na, că eu iau vitamine. Vreți să vorbiți cu mine, lăsați telepatia, semnați colea Forma 5 și Forma 66. Și aici inițialele. Dosar cu șina aveți? Eu-s rebel fraierilor, la Monet pe vrăjitorie, la Hexe pe birocrație.
