Suprarealism precoce

- Alo, Leo, tocmai am trecut pe la tine, da' nu te-am găsit acasă! Scuze, omule, ar fi trebuit să te sun înainte!
- Ce ghinion, Maestre! Și eu aș fi vrut să vă văd, da' m-a trimis Laura la cumpărături, că ea era ocupată. Știți, lucrează online...
- Da, am văzut! Era într-un meeting cu șefii ei. N-am vrut s-o deranjez și m-am retras cu ăla micu' în atelierul tău. Ce mare s-a făcut, ștrengarul! Câți ani are?
- Face trei în aprilie...
- Doar atât? Pare mult mai mare. Am conversat, ca doi bărbați adevărați. Îți seamănă mult, norocosule!
- Mulțumesc, Maestre!
- Te deranjează că m-am uitat prin ultimele tale lucrări?
- Nici vorbă, dimpotrivă! Chiar îmi doream să vă aflu impresiile.
- Întâi m-am uitat la pânzele de pe birou. Sunt cele pe care le-ai pregătit pentru bienală?
- Da, șase peisaje și două naturi moarte. V-au plăcut?
- Bune, nimic de zis, da' cel mai mult mi-a plăcut cea de pe șevalet. Mă bucur grozav c-ai făcut marele pas. Te-ai maturizat, Leonard, felicitări! Cred că perioada naturilor moarte cu trei lămâi roșii pe-o tipsie albastră și a peisajelor în tonuri de violet, de la Murighiol, a cam trecut! Știi ceva? Sunt mândru că am avut și eu o contribuție la transformarea ta. Se vede că ai citit, cu mare atenție, "Manifestele suprarealiste" ale lui Breton. Eu ți-am dat cartea, îți amintești?
- Dar, Maestre...
- Nici un "dar"! Renunță la modestia asta stupidă, dragă Leo! Lasă-i pe cei mediocri să fie smeriți! Ai văzut, tu, vreun creator de geniu modest? Uită-te la Picasso, uită-te la Dali!
- Voiam să vă explic...
- N-ai ce să-mi explici, Leo! Am văzut tot. Și ți-am înțeles mesajul! Construcția piramidală, în culori vii, sugerează aspirația ardentă spre inefabil. Negrul de jos și albul de sus simbolizează evoluția individului de la ignoranță, la iluminarea spirituală deplină. Toate mi-au plăcut la lucrarea aia: liniile ferme, tușele viguroase, culorile pure, contrastante... Știi doar că, de multă vreme, eu militez pentru reîntoarcerea picturii la curcubeul primordial!
- Maestre...
- Nu mă întrerupe, Leonard! Dacă nu i-ai pus încă un titlu, fă-mi onoarea să fiu nașul capodoperei tale. I-aș spune: "Infern și Paradis". I se potrivește perfect! Te-am pupat, ne vedem la vernisaj!

A închis, fără să afle adevărul: aseară, în timp ce urmăream, în living, Real- Barcelona, Dănuț s-a strecurat în atelier și s-a jucat cu pensula și vopselurile mele.

Sunt în mare încurcătură: acum, că s-a maturizat și a devenit un geniu al suprarealismului, mai am, oare, voie să-l cert pe năzdrăvan?