Cum ar fi, ridică bețele de la tobă și bum, s-a terminat și viața.
Suntem prinși în mirajul infinitului - trăim infinit, zburăm infinit, nu există început și sfârșit, doar prezent.
Doar în astfel de imagini, făcute în pauzele de la cântat, mai vedem un sfârșit sau o vibrație a ceea ce ar fi putut fi.
În rest, veselie.
Nu știm că suntem prinși în laturile unei fotografii virtuale orice am face.
Pe urmă laturile devin de lemn și aia e.
Eminescu a scris o divină poezie, Memento mori, care în cuvinte ne povestește cam ceea ce vedem în imaginile lui Oliver Merce:
"Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri,
Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri,
Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos,
Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină,
Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină,
Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos."
***************
"Azi? Vei rătăci degeaba în câmpia nisipoasă:
Numai aerul se-ncheagă în tablouri mincinoase,
Numai munții, gărzi de piatră stau și azi în a lor post;
Ca o umbră asiatul prin pustiu calu-și alungă,
De-l întrebi: unde-i Ninive? el ridică mâna-i lungă,
Unde este? nu știu, zice, mai nu știu nici unde-a fost."
*****************
"Dar venit-a judecata, și de sălcii plângătoare
Cântărețul își anină arfa lui tremurătoare;
În zădar rugați pieirea muri se năruie și cad!
Cad și scări, ș-aurite arcuri, grinzi de cedru, porți de-aramă
Soarele privește galben peste-a morții lungă dramă
Și s-ascunde în nori roșii, de spectacol speriat."
********************
"Din agheazima din lacul, ce te-nchină nemurirei,
E o picătură-n vinul poeziei ș-a gândirei,
Dar o picătură numai. Decât altele, ce mor,
Ele țin mai mult. Umane, vor pieri și ele toate.
În zădar le scrii în piatră și le crezi eternizate,
Căci eternă-i numai moartea, ce-i viață-i trecător.
Și de-aceea beau păharul poeziei înfocate.
Nu-mi mai chinui cugetarea cu-ntrebări nedezlegate
Să citesc din cartea lumii semne, ce noi nu le-am scris.
La nimic reduce moartea cifra vieții cea obscură
În zădar o măsurăm noi cu-a gândirilor măsură,
Căci gândirile-s fantome, când viața este vis."
Am citat in extenso pentru că îmi este greu să condensez stările și gândurile pe care le ai după ce privești îndelung aceste imagini.
Ele mă duc imediat la spusele lui Ansel Adams:
"O fotografie nu se face doar cu un aparat de fotografiat. Aduci în actul de fotografiere toate imaginile pe care le-ai văzut, cărțile pe care le-ai citit, muzica pe care ai ascultat-o, oamenii pe care i-ai iubit."
Dar, pe de altă parte, suita aceasta mă duce și cu gândul la Diane Airbus, care condensa totul într-o singură propoziție.
"O imagine este un secret despre un secret, cu cât îți spune mai multe, cu atât știi mai puțin."
Oliver Merce - stări, căutări, muzică și disperare, tristețe și speranță... imagini despre o spirală care ne macină.
Sau ne înalță?
Carpe diem.
(text de Dinu Lazăr, martie 2024)
olivermerce.ro
(click pe oricare fotografie pentru slideshow)
