Trase sertarul și deschise foaia îngălbenită. Paris, 13 Mai 1913. Cu inima plină de emoție și cuvinte ce nu pot fi stăpânite, îmi îndrept gândurile către dumneavoastră. Cu fiecare clipă petrecută în preajmă, sufletul meu se umple de fericire. Fiecare zâmbet este o rază de lumină ce îmi aduce alinare în nopțile întunecate. Sunt cel mai norocos om de pe pământ. Vă mărturisesc că inima mea vă aparține. Cu cele mai sincere și adânci sentimente. Împături scrisoarea și o puse la loc. Ce poveste de iubire trăiși tu, Buno?
Elia Ghinescu
În opt sute de metri virează la stânga. Se extinde codul roșu de caniculă. Traseul autobuzului 783 va fi deviat. Se lucrează încă la magistrala de metrou. Joe Biden renunță la candidatură. În patru sute de metri ține stânga. CFR cumulează întârzieri istorice. Savoretti concertează sâmbătă în H. Madonna este mutată din Luvru. Virează la stânga. Ciucă și Ciolacu nu ajung la un consens. Valea Oltului e închisă pentru defrișări. Nu mai rezistă și din gâtlejul lui uscat ieși strigătul de bărbat sătul: taci odată, Alexa?
Ana Maria Dobre-Nir
Când a dispărut în ploaia de aprilie, un corb îi fusese martor. Același corb care-i tăiase calea și când se reîntorsese printre oameni, din pădurea albastră. Nu știa al cui era sau ce suflet se ascundea în el, însă împărțeau parcă o prietenie neobișnuită. Peste ani, începuse să creadă c-ar fi putut fi chiar femeia lui. Pentru că prea îl vedea peste tot. Dar cine poate ști cu siguranță? Niciunul dintre Zei nu-i promiseseră că ea avea să se mai întoarcă, chiar dacă el simțea că nici nu plecase cu adevărat.
