În doar câteva minute ai aflat ce școli am urmat, cine m-a dezvirginat, ți-am împărtășit fricile mele, știi că ador eșarfele, că nu suport zgomotele matinale, ți-am povestit despre ultima mea relație, știi în ce fel îmi place să fac dragoste, și că îmi displac bărbații care poartă șlapi. Eu nu știu nimic despre tine, nu e corect. Păi eu te-am întrebat doar dacă ești liberă diseară, și n-ai mai tăcut. Ei, lasă, că privirea ta întreba multe. Și da, sunt liberă diseară. Eu nu. Mă duc să-mi cumpăr șlapi.
Dan Banu
Adevărul e că unchiu Ticu le trage bine la măsea. După ce a primit frecușul de rigoare de la mătușa Lena a căzut în fotoliu și a adormit lemn. Puteai tăia ceapă pe el. Doar o pleoapă îi tremura ușor, ca un fluture indecis dacă să se întoarne din calea vântului, au ba. Am ridicat-o și-am ajuns într-un gând. Unchiu taman trecea pe bicicletă. Era înconjurat de câțiva tineri biciclind și ei. Unchiu a rupt o floare dintr-un gard și a întins-o unei fete. Ea i-a sărutat tâmpla albă. Fluturele a zburat.
Sanda Vaideș
Muntele se prăbușea peste vale, versantul părea un bot gigantic, arbori falnici smulși din rădăcini curgeau ca niște ace de pin bicisnice, amestecate cu stânci ce păruseră odată eterne, pe șuvoiul care acoperea orașul cu viteză. Urgia rupsese conductele de gaz, iar lumina dispăruse de la primele rafale. Pe șosele, mașinile se luminau una pe alta, oameni care se urâseră o viață se țineau strâns în brațe și privind bolta brăzdată de trăznete, întrebau cu mânie ce declanșase dezastrul. Cerul tăcea.
