Viţa de vie învie

Pentru fani, şase ani în aşteptarea unui nou album nu-i lucru uşor, dar umblă vorba prin târg că în cazul fanilor Viţa de Vie a meritat fiecare minuţel. Ca să nu mai spunem că le-au ţinut de urât Basul şi cu toba mare, Varză, Rahova, Gânduri şi... you know, all the rest and the best. Deşi sunt prin ţară în turneul de lansare a noului album, Egon, cei cinci de Viţă nobilă ne-au răspuns via e-mail la câteva întrebări legate de album, schimbări, fani şi concerte.

Petru Stratulat: O întrebare pe care voiam de ceva vreme să v-o adresez: de ce "Viţa de vie"?
Viţa de Vie: A fost o întâmplare. Adrian Ordean a fost întrebat cine înregistrează la el în studio şi el a răspuns în glumă "Viţa de Vie".

P.S.: "Burete" a fost aproape de voi foarte mulţi ani ca basist şi l-am văzut şi la lansarea albumului, dar în public. De ce nu mai face parte din formaţie?
V.d.V.: A fost alegerea lui, iar noi am respectat-o, deşi nu ne-a fost foarte uşor.

P.S.: Pe cine aţi găsit ca înlocuitor şi care sunt avantajele de a-l avea în trupă? Cu ce vine în plus faţă de "Burete"?
V.d.V.: După trei săptămâni de audiţii la care au participat mai mulţi candidaţi, a fost ales Adrian Ciuplea. E absolvent de Conservator, tânăr, dinamic şi foarte talentat.

P.S.: Să discutăm despre ultimul album, Egon. Care este tema principală?
V.d.V.: Albumul este unul foarte personal. Vorbeşte despre neputinţa de a accepta trasee predestinate, vise străine sau superficiale, vina aparentă sau incapacitatea de a regăsi lucrurile simple şi familiare de altădată în noi, cei de acum.

P.S.: În concertul de lansare a albumului, în Bucureşti, aţi spus că 50% din încasări vor fi donate Asociaţiei "Up Down", care se ocupă de copiii afectaţi de sindromul Down. De ce?
V.d.V.: Pentru că reprezintă o categorie neglijată şi e o afecţiune despre care se ştiu foarte puţine lucruri, prin urmare fundaţiile care se ocupă de ei nu prea au fonduri.

P.S.: Nu vă este teamă de faptul că unii fani ar crede că este o mişcare de marketing pentru a vă vinde mai uşor CD-ul?
V.d.V.: Oricine este liber să creadă ce vrea. Totuşi, scepticilor le-am spune că ar fi fost suficient să donăm 5% şi efectul de marketing ar fi fost prezent.

P.S.: Egon conţine piesa Octombrie, care este una instrumentală, aşa cum şi precedentul album, Exxtra, conţine melodia Outro, de asemenea fără voce. E vorba de e o tradiţie?
V.d.V.: Poate că da, nu a fost intenţionat, dar s-a dovedit un intermezzo interesant, o spargere între două piese puternice de pe album.

P.S.: Unde în ţară aţi fost primiţi cel mai frumos de public în campania de promovare Egon?
V.d.V.: Am nedreptăţi multe oraşe dacă am nominaliza altele. Deşi muzica noastră nu are adresabilitate largă, avem totuşi norocul să fim înţeleşi de către o mare parte din public.

P.S.: Cum staţi la capitolul promovare radio?
V.d.V.: Difuzarea rockului în general la posturile de radio din România este redusă. Depinde de formatul radioului, de directorii de programe, de playlist. Am avut însă şansa de a găsi în echipa de la Radio Guerilla nişte parteneri de promovare extraordinari. La puţin timp după ce Zale de mătase a început să fie difuzată, am observat că publicul o cântă în concerte. Mai există City FM sau staţii locale din ţară care ne-au promovat necondiţionat. În toamnă vom lansa o nouă piesă şi sperăm să se bucure cel puţin de acelaşi grad de difuzare ca prima.

P.S.: Care este mesajul transmis de piesa Răsar culori?
V.d.V.: Piesa a avut o stare suprarealistă încă din stadiul de instrumental, aşa că versurile au completat acea tentă.

P.S.: Misterul albumului pare a fi ciudata melodie 1/2. Vreţi să îl divulgaţi?
V.d.V.: Mesajul piesei este relativ ascuns pentru că defineşte o prismă prin care trebuie văzută şi ascultată formaţia V.d.V. Fiecare trebuie să îl descopere singur.

P.S.: De câtă muncă a fost nevoie pentru a scoate CD-ul pe piaţă? E vorba aici de 6 ani de pauză.
V.d.V.: De foarte multă muncă din partea noastră şi de foarte multă răbdare din partea publicului. Am renunţat la 9-10 piese care existau în 2006, apoi în faza de producţie din 2007 am stat să analizăm fiecare vers şi fiecare notă, apoi cu aceeaşi atenţie am tratat şi post-producţia.

P.S.: Am văzut la concert fan-clubul cu care aţi ieşit pe munte în trecut în "VDV Camp". Va mai exista o asemenea expediţie?
V.d.V.: Nu depinde de noi, sigur că vom răspunde "prezent" de câte ori putem la acţiunile fan-clubului.

P.S.: Până la a ajunge component al trupei Viţa de Vie ce a vrut fiecare dintre voi să se facă atunci când va fi mare?
V.d.V.: Toţi ne-am dorit să facem muzică, dar nu ne-am imaginat niciodată că vom ajunge la acest nivel. Iată şi motivul pentru care suntem atât de recunoscători publicului V.d.V.

P.S.: A existat sau există o formaţie care v-a influenţat muzica?
V.d.V.: Nu, fiecare membru are preferinţele şi influenţele lui, care uneori apar în produsul final V.d.V. Cu toate acestea, stilul nostru, deşi aferent unui repertoriu eterogen, este uşor de recunoscut.

P.S.: În Bucureşti când veţi mai face un concert?
V.d.V.: Sperăm cât de curând. Deocamdată străbatem ţara în lung şi în lat. Dar la toamnă cu siguranţă ne vom vedea şi în Bucureşti.

P.S.: Cu ce este Egon mai bun decât precedentele?
V.d.V.: Este la fel de bun. Are un plus de profunzime care compensează scăderea agresivităţii adolescentine. Toate albumele noastre sunt ceea ce avem noi mai bun la data apariţiei.


(Interviu preluat din Time Out Bucureşti, august 2007)