Copilu' mamii, copilu' mamii, se văita biata femeie, mâncată de viață și de robia păcănelelor pusă în cârca ei de lumina ochilor, singurul ei fecior. Frumos cum nu s-a mai văzut în șapte sate, umblau muierile după el ca albinele după mierea florilor. Și-a rupt de la gură ca el să învețe carte, a umblat în zdrențe, e bătrână și istovită. I-a plătit primul împrumut, al doilea, al treilea, nu știa încotro s-o apuce. Când i-a plătit ultimul împrumut i-a crăpat inima. După înmormântare l-au găsit agățat de grinda șurii.
Cristian Nedelcu
A renunțat la pelerină și a ales o rochie de seară neagră, mulată pe trupul apetisant. Coasa și-a sprijinit-o de perete, în debara. Bani avea destui. Nu prea obișnuia să cheltuiască, nu avea când, munca îi consuma tot timpul. A intrat în cazinou ca și cum i-ar fi aparținut de când lumea. S-a încălzit un pic la sloturi, apoi s-a așezat la masa de ruletă. Pariați pe negru, Doamnă M, i-a șoptit crupierul. Cine ești? l-a întrebat surprinsă. Adunați toate numerele de pe roată și îmi veți afla numele.
Marian Bircea
În capul oaselor, privea râul ce clipocea alături străjuit de sălcii. A fi sau a nu fi? O dușcă de tărie, alta de bere stătută, un fum dintr-un chiștoc. Cum ședea în cober, singur, nici țipenie de om sau animal, mahmur, încearcă să-și amintească de unde are harta pe nădragi, cum de la târg s-a oprit la crâșma cu aparate, dar mai ales, cine e de fapt. Grea dilemă înainte de a borî. Cu voce tare, a început să despice firul în patru. Dacă nu-s eu, am găsit o căruță. Dacă îs eu, am pierdut un cal.
