Serbia. Subotica. Fairyland

Art Nouveau (în Franța, de exemplu, Metropolitan, Hector Guimard), Art Nouveau (în Belgia, de exemplu, Hôtel van Eetvelde, Victor Horta), Nieuwe Kunst sau Nieuwe Stijl (în Țările de Jos, de exemplu, Catedrala Saint Bavo din Haarlem, Joseph Cuypers), Modern Style și Glasgow School (în Regatul Unit, de exemplu, The May Queen, Margaret Macdonald Mackintosh), Jugendstil (în Germania, de exemplu, Mexicoplatz Station, Berlin, Gustav Hard și Alfred Lesser), Vienna Secession (în Austria, de exemplu, Secession Hall, Viena, Joseph Maria Olbrich), Szecesszió (în Ungaria, de exemplu, Grof Palace, Szeged, Ferenc Raichle), Secession (în Boemia, Moravia, Slovacia, Slovenia, Bosnia, Croația), Secession sau Art Nouveau sau Young Poland (în Polonia, de exemplu, Vita somnium breve, Mehoffer sau clădirea gării din Lviv, azi în Ucraina), Arta 1900 sau Art Nouveau (în România, de exemplu, Cazinoul din Constanța, Daniel Renard și Petre Antonescu sau panourile decorative pictate de Ștefan Luchian), Stile Liberty (în Italia, de exemplu, Villino Florio din Palermo, Ernesto Basile), Art Nouveau și Secession (în Serbia, de exemplu, sinagoga din Subotica, Marcel Komor și Dezso Jakab), Modernismo (în Spania, de exemplu, lucrarile lui Antoni Gaudi), Arte Nova (în Portugalia, de exemplu, Livraria Lello & Irmao din Porto), Jugendstil (în Finlanda, Norvegia, Suedia și Danemarca), Modern (în Rusia, de exemplu, decorul pentru baletul Sheherazada al lui Rimski-Korsakov, Leon Bakst), Modern (în Ucraina, de exemplu, societatea de credit Dnister din Lviv, Ivan Levinski), Jugendstils sau Modernas (în Letonia, de exemplu, fațadele caselor de pe strada Elizabeta, Mikhail Eisenstein), Style Sapin (în Elveția, de exemplu, Villa Fallet, Le Corbusier), Tiffany Style și Louis Sullivan (în Statele Unite, de exemplu, creațiile lui Louis Comfort Tiffany), Art Nouveau (în Argentina, de exemplu, Calise House din Buenos Aires, Ercole Pasina).

Cunosc bine curentul acesta - Art Nouveau, care a împânzit Europa în urmă cu mai bine de o sută de ani. M-am bucurat să descopăr interpretările și accentele locale - tradiționale sau moderne ale arhitecților locali sau cele rezultate din utilizarea unor materiale specifice locurilor. Revăd acum, bucuros, câteva, spectaculare, aici, în Subotica. Iar peste câteva zile, le voi revedea pe cele din Szeged și din Pecs, în Ungaria.


Așadar, treizeci de ani în care arhitectura și artele frumoase (în special pictura și sculptura) și artele decorative (desenul de interior, arta grafică, mobilierul, arta sticlei, ceramica, arta bijuteriilor, arta prelucrării metalelor) s-au întâlnit, într-o simbioză dorită și așteptată, inspirată de lumea sinuoasă, colorată și curbă a naturii - a plantelor în general și a florilor în special. Treizeci de ani în care materiale recent sosite în universul construcțiilor (metal, sticlă, ceramică, ciment) au luat locul celor tradiționale. Treizeci de ani în care arhitecții au inventat forme și dimensiuni neobișnuite, mari spații deschise, ca o reacție la curente anchilozate (academism, eclectism), ce nu mai corespundeau epocii istorice, administrative, sociale și economice. Și militare, pentru că nu se poate nega faptul că mirosea a praf de pușcă peste tot în Europa începutului de secol 20.

Apărut în Belgia, la sfârșitul secolului al 19-lea, adoptat în Regatul Unit și în Franța, generând identități artistice și chiar școli locale, curentul Art Nouveau s-a răspândit imediat în întreaga Europă - iar apoi, peste tot în lume. Marele Război a frânat, brusc și definitiv, acest curent, pentru a permite, în anii '20 ai secolului al 20-lea, apariția Modernismului și a celui numit Art Deco.


În Subotița/Subotica, lumea pare a fi făcută din turtă dulce. Orașul vechi este plin de clădiri impresionante, de fantezii arhitecturale, armonios colorate, reprezentative pentru acest stil. Primăria orașului (1908-1910), palatul construit de Ferenc Raichle (azi, galeria de artă modernă a orașului), sinagoga neologă (1901-1902, a doua cea mai mare din Europa, după sinagoga neologă din strada Dohány din Budapesta), muzeul orașului, biblioteca locală, hoteluri (Golden Lamb), bănci (Savings Bank), reședințe particulare (Stojkoviceva, Salamon Sonnenberg, Dușan Stojkovic)), biserici (catolică,Theresa de Avila - 1779, ortodoxă, Înălțarea Domnului - 1726, cea evanghelică luterană), alte zeci de clădiri (cu destinație de locuințe sau spații comerciale). Și ansamblul de construcții din zona Lacului Palic, la câțiva kilometri de oraș.