20.04.2025
Suntem în anul 2000.
O revoluție tăcută avea să răstoarne tot ce credeam și ce știam în materie de fotografie: apariția aparatelor digitale.
Erau în acea vreme deja multe idei în materie de digital, dar eu am ales să încep, chestie legată mai mult de finanțe, cu un Casio care avea uluitoarea definiție de 3,14 Mp.
Așa că am lăsat trusa foto clasică și grea și am făcut o plimbare de Paști în Maramureș cu săpuniera digitală.
Cardurile de memorie erau foarte scumpe, așa că trăgeam cu economie maximă.
Imaginile pe care le vedeți sunt foarte puțin editate din cele originale.
Digitalul ca digitalul, dar dacă atmosfera, starea, plenitudinea acelor momente, le vedeți în aceste imagini, înseamnă că lucrurile începeau deja să vireze către acest nou univers al digitalului.
Nu pot să descriu sfințenia și căldura locurilor și ale oamenilor, care m-au copleșit fundamental în fiecare secundă.
Da, sunt imagini super imperfecte după standardele de azi.
Dar...
De fiecare dată când cineva îmi spune cât de clare sunt fotografiile mele, presupun că nu este o fotografie foarte interesantă.
Dacă ar fi, ar avea mai multe de spus.
Nu pot să nu îmi aduc aminte ce spunea Ansel Adams: "Acești oameni trăiesc din nou în aceste fotografii la fel de intens ca atunci când imaginile lor au fost surprinse...
Eu mă plimb pe aleile lor, stând în camerele lor, în magazii și ateliere, uitându-mă în și pe ferestre."
Bun, și mai spunea el cândva: "Nu faci o fotografie doar cu un aparat de fotografiat. Aduci în fotografie toate pozele pe care le-ai văzut, cărțile pe care le-ai citit, muzica pe care ai auzit-o, oamenii pe care i-ai iubit."
Ca să fiu sincer, nu știu dacă am reușit asta. Dar tot încerc.
Doamnelor, domnilor, minunatul Maramureș în timpul sfintelor sărbători de Paști.
Cuvintele sunt inutile.

(click pe oricare fotografie pentru slideshow)









































































































0 comentarii

Publicitate

Sus