Mai întâi, cele de inspirație britanică, a căror creare a fost gândită, ca parte integrantă a orașelor ce urmau să fie construite, încă în urmă cu mai bine de 150 de ani. Pentru ca ofițerilor și familiilor acestora să nu le lipsească nimic, absolut nimic, nici acest subtil detaliu nobil, acolo, departe, în colonii, unde se aflau, la mii (ori, mai bine de zece sau cincisprezece mii) de kilometri de țară. Am căutat, am găsit și am vizitat aceste grădini botanice, atât cât am reușit până acum, peste tot pe unde au trecut, s-au așezat și au rămas - mai mult ori mai puțin, englezii. Dar, cel mai mult, le îndrăgesc - pentru valoarea lor culturală și socială, pe cele din Canberra, din Brisbane - unde sunt chiar două: Mt Coot-tha și City, din Sydney - creată chiar pe spațiul în care se aflau, la vremea coloniei, aborigenii locului, din Melbourne, din Adelaide, din Darwin (Australia), din Wellington, din Queenstown, din Auckland, din Dunedin (Noua Zeelandă), din Singapore, din Rio de Janeiro.
În al doilea rând, fără a fi neapărat botanice, îmi plac cele istorice, dedicate conducătorilor vremelnici sau de durată al locului. Cea de la Peradeniya (lângă Candy, în Sri Lanka), ale cărei origini încep în anul 1371, pentru ca în anul 1821 să se inițieze o altă etapă în dezvoltare, britanică și ea, în viața acesteia. Cele persane (publice sau private, construite în diferite stiluri, în Iran și în lumea de altădată a Imperiului Persan) - le cunosc pe cele din Shiraz, Isfahan, Kashan, Yazd. Pe cele musulmane, cum este grădina Paalatului Topkapi din Istanbul sau grădina Generalife din Alhambra, Granada.
În al treilea rând, îmi plac cele tematice sau complexe, cum este cea de la Keukenhof, Țările de Jos ori cea de la Hamilton, în Insula de Nord a Noii Zeelande, o realizare excepțională care include 18 grădini tematice - deplin culturale, acoperind istorii vechi de 4.000 de ani, deopotrivă cu povești contemporane, ale secolului nostru (egipteană, maori, suprarealistă, a literaților chinezi, indiană, Tudor, renascentistă italiană, Mansfield, japoneză a contemplării, conceptuală, tropicală, britanică a florilor, modernistă, sustenabilă, pitorescă, chinoiserie, herb și kitchen).
Îmi place fabuloasa grădină botanică din Batumi. Îmi place încântătoarea grădină botanică din Montreal. Nu îmi place grădina botanică din București - nici n-ar avea cum să îmi placă.
Sir Thomas Stamford Bingley Raffles este un (alt) personaj-cheie pentru istoria Singapore. Mult a circulat și zăbovit pe-aici, prin peninsula Malaeziei mari de atunci și mult a călătorit prin Strâmtoarea Melaka (Malacca). Lui i s-a încredințat postul de Guvernator și, imediat după sosirea în Singapore, la începutul anului 1819, înțelegând excepționala poziție strategică a insulei, a dezvoltat ideea de a crea aici un port of call, care, fără îndoială, este precursorul portului de azi și care a contribuit la dimensiunea pe care o are azi acesta în Asia de Sud-Est și în lume. Educat și rafinat, instruit și cultivat, ca toți ofițerii britanici plecați la prădat, prin lume, tot el este cel care a pus în practică ideea de a înființa (în anul 1822), o grădină botanică și experimentală, în Fort Canning, în plin centrul de azi al orașului (lângă Muzeul Copiilor, Muzeul Peranakan, Muzeul Național); a fost desființată pentru că ulterior, după moartea sa (dar nu a ideii sale), aceasta a fost mutată în locul (infinit mai adecvat și foarte adecvat acestui scop) pe care se află azi și unde s-a dezvoltat continuu, până la cele 82 de hectare pe care le ocupă, după toate completările. Recent, a fost adăugată, spre Nord, extensia Gallop, care include - într-o splendidă fostă reședință colonială, Galeria de Artă a grădinii botanice. Pentru că nimic nu a scăpat gustului rafinat al celor care se ocupă de ea, de grădină, în ansamblu.
În grădină funcționează centre și laboratoare de cercetare în științele botanicii, există muzee (Heritage), există lacuri (Swan, Symphony și Eco), există spații dedicate copiilor (pentru înțelegerea naturii, pentru joacă, pentru plimbare), există o uriașă bancă de semințe, există herbarium, există un spațiu special, dedicat minunii numite Vanda Miss Joaquim - orhideea care a fost desemnată să devină floarea națională a țării, există o scenă pentru spectacole și concerte, există nesfârșite, incredibil de frumoase, dar, care te pun uneori foarte serios pe gânduri, grădini tematice (Ginger, Wetlands, Walk of Giants, Learning Forest, Evolution, Fragrant, Healing, Palm Valley, Rain Forest, Eco, Ethnobotany, Foliage), există 59 incredibil de maiestuoși Heritage Trees - plantați în primii ai după mutarea grădinii fin Fort Canning aici, în anul 1859. Dar, mai ales, există National Orchid Garden, ea însăși, o altă superbă grădină - în inima grădinii botanice; trei hectare pe care sunt prezentate, în diferite dispuneri, în funcție de condițiile climatice adecvate lor, în sere, pe pergole, delicate orhidee; sau, cele create special, în laboratoarele proprii, pentru a fi numite după, respectiv oferite unor idoli moderni sau unor personalități veridice din lumea noastră. Este, aceasta, un loc excepțional, fără îndoială, dar, în ansamblu, întreaga Grădină Botanică este nu doar atât de mare încât, cert, o zi nu îți este suficientă pentru a-i călca toate potecile, a-i înțelege rostul și a-i admira desăvârșirea, cât, de fapt, îți cere să revii, să rămâi, să înțelegi mai bine, să admiri mai mult, să cercetezi mai profund, să te bucuri deplin. Ceea ce am făcut, bucuros, curios și încântat de rezultat.
În anul 2015, UNESCO a decis adăugarea Grădinii Botanice din Singapore (nucleul ei central, înconjurat de zona-tampon) listei patrimoniului cultural și natural al umanității. Din fericire, nu este singura. În anul 1997, Orto Botanico di Padova a fost, de asemenea, inclusă pe această listă a ceea ce ne reprezintă cel mai bine, iar în anul 2003, splendida Kew Royal Botanic Gardens de lângă Londra a primit aceeași onoare. Le-am onorat și eu, vizitându-le. Și abia aștept să mă reîntâlnesc cu grădinile mele botanice de pe această listă personală scurtă, dar și să descopăr altele despre care știu că există și că mă așteaptă.
