Dramaturgia cotidianului - o rememorare necesară

Bazele acestui program au fost puse de regretatul profesor și teatrolog C.C. Buricea-Mlinarcic, în cadrul cursului de Prelucrarea textului de spectacol din curricula clujeană de Teatrologie, care introducea, încă din 2001, ideea unui dramaturg lessingian și nevoia de activare a acestuia în relație cu scena. Programul, în construcția lui de ofertă alternativă în raport cu curricula, și-a definit obiectivele în 2004, odată cu inventarea de către Miruna Runcan și Cristian Buricea a Taberei de Dramaturgia Cotidanului.^[1] Timp de zece zile, în fiecare vară - până în anul 2015, care a dus la o schimbare de paradigmă și adresabilitate -, un număr de aproximativ treizeci de studenți de la Facultatea de Jurnalism și de la Facultatea de Teatru și Film (toate specializările: Teatrologie, Regie, Actorie, Cinematografie) din Universitatea Babeș-Bolyai au descins în diferite orașe ale țării^[2], în încercarea de cercetare, cu mijloace antropologice, a unei realități specifice locului, explorând fenomenologic diferite aspecte ale vieții comunității respective, cu scopul de a o înțelege și de o transpune ulterior în creație artistică: piese de teatru și scenarii de film.

Exercițiul taberei s-a bazat, în primul rând, pe principiul "lucrului împreună", în echipe multidisciplinare, care se coagulau în jurul unei teme, explorând, prin interviuri, observații non-participative, imersiuni în mijlocul comunității, diferitele puncte fierbinți care animau un spațiu sau altul. Ținta principală: descoperirea unor subiecte cu forță simbolică, cu potențialul de a fi structurate și transformate artistic. Între 2004 și 2014, au fost explorate, astfel: tema migrației de muncă din perspectiva familiilor rămase acasă, deșertificarea populațională a unor vechi zone muncitorești din nordul Transilvaniei sau din Valea Jiului, mutațiile comportamentale, relaționale și de consum cultural ale generațiilor digitale ș.a.

Metodologia de cercetare și de transpunere în creație de teatru, film și media a fost elaborată pe parcursul primilor trei ani, când echipa s-a lărgit, prin cooptarea unor foști studenți, deveniți ulterior doctoranzi, apoi cadre didactice, reunite în Laboratorul Dramaturgia Cotidianului al centrului de Cercetare și Creație "Vlad Mugur" al UBB Cluj (Raluca Sas-Marinescu, Mihai Pedestru, Daniel Iftene, Ivona Tătar-Vâstraș). Ea presupune, în descendența directă a studiilor gustiene, pe de-o parte, și a perspectivelor teoretice de analiză de cadru ale lui Erwing Goffman, pe de alta, combinarea interviurilor de cercetare calitativă cu anchetele de teren, urmărirea elementelor de teatralitate și retorică specifice tematicii alese, toate acestea coroborate de studii de ultimă oră din domeniul temelor selectate împreună cu studenții. Treptat, prin intermediul dosarelor tematice găzduite de revista ManInFest (2003 - 2011), participanții la taberele de creație puteau cerceta și culege materialele cele mai adecvate în perioada de un an pregătitoare taberei. Tabăra oferea, astfel, cadrul propice elaborării produselor culturale, prin intermediul unor ateliere de creație, de grup și individuale, conduse de către cadrele didactice ale laboratorului sau de către artiști invitați în formulă de masterclass (au participat, de-a lungul vremii, ca invitați, dramaturgul Mihai Ignat, regizoarea-dramaturg Gianina Cărbunariu, regizorii de film Andrei Ujică, Adrian Sitaru, Claudiu Mitcu, dar și actori din Târgu Jiu sau Târgu Mureș, ori studenți și cadre didactice de la universitățile partenere).

Materialele brute adunate în urma cercetărilor de teren au fost interpretare și reinterpretate în piese de teatru, filme documentare sau de ficțiune, scenarii de film, reportaje literare, interviuri structurate, care au beneficiat, în fiecare an, de spectacole-lectură și prezentări publice (în Cluj ori București) ori dedicate publicului care le-a generat, prin întoarcerea echipei, după finalizarea operelor, la câteva luni distanță, în orașul care a găzduit tabăra.

Programul de cercetare și creație a publicat, între 2006 și 2011, rezultatele fiecărei Tabere de Dramaturgie a Cotidianului în numere speciale, Supliment DC al revistei ManInFest. În paralel, cele mai bune piese de teatru obținute au fost publicate în volumele Studii de Teatru și Film: Piese de Teatru și scenarii de film 2006-2009, coord. C.C. Buricea-Mlinarcic și Raluca Sas-Marinescu, Ed. Limes, 2009, și Studii de Teatru și Film - Piese de Teatru 2009-2010, coord. Raluca Sas-Marinescu, Ed. Limes, 2010. În anii 2012 și 2013, sub coordonarea unui colectiv de cercetători cadre didactice, au fost realizate volumele Dramaturgia Cotidianului Arcalia 2012 și Dramaturgia Cotidianului, Brașov 2013, ambele la Editura Eikon; volumele conțin piese de teatru, scenarii de film și reportaje literare, și sunt bogat ilustrate vizual.

Dincolo de o sumarizare statistică a rezultatelor programului^[4], mai important ar fi de reținut că platforma de dezvoltare oferită de Programul Dramaturgia Cotidianului a dus la formarea unei noi generații de dramaturgi, care activează cu preponderență în teatrul independent, dar care au pătruns, în ultimii ani, și în teatrele de stat.

Alexa Băcanu a semnat, printre altele, textele de scenă la În 4 D, în regia lui Ovidiu Caița, Dispariția, în regia Letei Popescu (Reactor de creație și experiment Cluj), Totul e foarte normal, regia Leta Popescu (Centrul de Teatru Educațional Replika, București), Neverland, regia Leta Popescu (la teatrul independent 3G din Târgu Mure), M.I.S.A.P.Ă.R.U.T., regia Dragoș Mușoiu (la Reactor de creație și experiment), S.ocietate cu R.ăspundere L.imitată, regia Florin Caracală (creație colectivă, la Fabrica de Pensule, Cluj, producător Colectiv A), București 41 Tur-Retur, regia Alexandru Berceanu (creație colectivă, la Teatrul Evreiesc de Stat, București), Call it art!, regia Leta Popescu (Teatrul Național din Cluj-Napoca) ș.a. Petro Ionescu semnează texte pentru regizorii David Schwartz, Cristian Ban, Raul Coldea: Noi nu, niciodată (2018), Miracolul de la Cluj (2017), via negativa (2016), În viitorul apropiat (2016), Nu cred că o să-mi mai treacă vreodată (2015) etc., textele ei fiind montate la Reactor de creație și experiment Cluj-Napoca, Fabrica de Pensule Cluj-Napoca, Teatrul Regina Maria din Oradea, Macaz-Teatru Bar Coop. Ana Cucu-Popescu se ocupă, în special, de textul de teatru pentru copii, prin coordonarea unor ateliere și programe dedicate acestui tip de teatru, care necesită un reviriment urgent și o reconsiderare tematică în acord cu modelele de gândire care se dezvoltă, ca urmare a incursiunii tehnologice din ce în ce mai puternice în viața omului. Printre textele semnate de ea se numără: 13 tablouri cu oameni, în regia lui Alexandru Dabija (Teatrul Dramatic Elvira Godeanu, Târgu Jiu, 2014), OPEN, regia Leta Popescu (Fabrica de Pensule, Cluj Napoca, 2016), Povești din bucătărie, regia Cristian Ban (Teatrul Municipal Baia Mare, 2018), 9 din 10, regia Leta Popescu (Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca, 2014), Harababura roz-albastră, regia Palocsay Kisó-Kata (Reactor de creație și experiment, 2017). Alexandra Felseghi face parte din primele generații de Dramaturgia Cotidianului, dându-și licența în Regie, în 2009, la Teatrul de Nord Satu Mare, cu un text rezultat în urma unei tabere, Soap Opera, semnat de Cristina Keresztes, colega ei de la Teatrologie. Alexandra a schimbat regia pentru dramaturgie și semnează texte ca: Fabrici și uzine (producție a Centrului Pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale, 2019); Nu vorbim despre asta (text rezultat în urma rezidenței DRAMA 5 și câștigător al concursului de dramaturgie FOCUS DRAMA:RO, organizat de Teatrul de Nord, Satu Mare, 2018); 3 milioane (producție Create.Act.Enjoy, 2018), Eat me (producție Create.Act.Enjoy, 2018), Tata țintea întotdeauna fața (text câștigător al concursului de dramaturgie EurOpinions, Târgu Mureș, 2017), Visul unei nopți de vară (adaptare balet neoclasic, Opera Maghiară de Stat, Cluj, 2014), This is my body. come into my mind (spectacol de teatru-dans, 2012).

Alături de acești dramaturgi s-au format regizori, care au înțeles necesitatea reintegrării dramaturgului în echipa de creație și care, intrați în practica teatrală, formează echipe solide cu foștii lor colegi.^[5]

Temele abordate în interiorul textelor, dincolo de exerciții stilistice personale - Idolii ierbii de Alexa Băcanu, piesă de teatru în versuri construită ca răspuns la provocarea profesorului ei, lansată într-un text propriu: "moartea tragediei vine din moartea prozodiei", rostește un personaj în Trilogia Omar[^6] - ating probleme sensibile ale societății contemporane: religia și spiritualitatea, identitatea sexuală și relații de cuplu la adolescenți, emergența virtualului în real, marginalizarea și pauperizarea, relația dintre tineri și vârstnici, deviații comportamentale sau "canoane" sociale ș.a.

Dincolo, însă, de importanța programului ca ofertă complementară curriculei școlare, intuiția fondatorilor s-a dovedit corectă: era (am spune că este) necesară o racordare imediată a tipului de scriitură teatrală la temele contemporane, această racordare vizând toate elementele ce compun un text de teatru, inclusiv stilistica și limbajul utilizat. Din anul 2015, programul a trebuit să-și reconsidere prioritățile și să se concentreze pe formarea unei baze de selecție academică și vocațională, adresându-se, astfel, în primul rând, elevilor de liceu din întreaga țară - fără a-și trăda însă nici filozofia, nici metodologiile deja structurate, cu atât mai puțin etosul de atenție scrutătoare, gândire critică și solidaritate socială.

El continuă să producă efecte și rezultate, ca o componentă importantă a ofertei universitare de la Cluj, prin cursurile de Prelucrarea textului, Scriitură dramaturgică și Scriitură creativă. Cel mai important dintre acestea sunt, desigur, artiștii emergenți (dintre care dramaturgii sunt doar o parte, lor adăugându-li-se jurnaliști, regizori și producători de film, artiști fotografi, realizatori de televiziune).

Acest text face parte din volumul Să nu privești înapoi. Comunism, dramaturgie, societate, apărut în anul 2022 la Editura Presa Universitară Clujeană, volum care poate fi achiziționat de la libraria.ubbcluj.ro/produs/sa-nu-privesti-inapoi/.