Afară bătea vântul, oftând, strigând, gemând,
Și eu ședeam pe gânduri la geamul meu lucrând.
Mă bântuiau în suflet tristeți pustii, de-ajuns.
Deodată, cu iglița în deget m-am împuns.
Brodam o floare albă, gândind la cel iubit
Și floarea-aceea albă deodată s-a-nroșit...
Și m-am gândit atuncea la cel de mult plecat
La bătălie cruntă, pe calul înspumat:
Și sângele lui, poate, așa va fi curgând...
Bătea afară vântul și eu brodam, plângând...
Cum am sărit deodată, la prispa mea de lut!
Parcă-auzeam în noapte un tropot cunoscut...
Însă afară-n noapte nimic nu s-auzea:
Ci doar mă înșelase, bătând, inima mea.
Ședeam iar la fereastră. Brodam. Sărmane flori...
Am tot brodat mătasea cu perle până-n zori.
(în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2026, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)
0 comentarii
Arhiva rubricii
Intersecție, Leonid DimovTraversând deșertul Murzuq. Pregătiri pentru deșert / Traversing the Murzuq Desert. Preparing for the Desert / Pe sub radar / Under the Radar, Judith Wilkinson, traducere de Adrian-Florin DuțăOrhideea de la Goran, Mariana DanOrașul fără nume, Ilarie VoroncaLângă peretele unei case, Yehuda Amichai, traducere de Ioana IeronimToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
Poezia săptămâniiNichita StănescuDiscursuriTranslatioPictografiiEpistole indiscreteCrime perfecte (în La minor)Legile HazarduluiPublicitate