De St Andrei numără cu mâna ei cele 41 de boabe de grâu și le așeză unul câte unul sub pernă, apoi lăsă fereastra un pic crăpată și se culcă. Are să vie, precis are să vie, spusese bună-sa. Și l-a simțit trecând prin cercevele. Era frumos cum numai în povești găsești, cu păr de corb, cu ochii mari împărătești, cu glasul blând sub pieptul tremurând. Ea pe dată a închis fereastra și l-a prins înăuntru si n-a mai vrut să-l lase. E drept că nici ea n-a mai putut ieși vreodată, dar nici că i-a păsat.
Monica Bologa
De două zile mă doare inima. Am pus busuioc sub pernă, am băut ceai de tei, am făcut baie cu sare, am aprins lumânări, am mângâiat o pisică neagră. Nimic. Vecina de la trei mi-a spus că inima trece doar dacă te culci cu cineva care nu te iubește. Am zis să încerc. Dimineață nu mă mai durea inima. Mă durea capul. De ce? Fiindcă a început să-mi facă omletă și planuri de nuntă. Am fugit la vecina și am întrebat-o cum să scap de durerea de cap. Culcă-te cu cineva pe care îl iubești, mi-a zis. Încă mă doare capul.
Ana Maria-Butuza
Sosi ultima bătrână în crâng. Nori negri se adunară. Întunecară cerul și pământul. Răscoliră pădurea. Alungară dobitoacele. Deschiseră porțile tainice. Picurară flacără sub ceaun. Apa descântată bolborosea odată cu ele. Punem frunze de iasomie, să i se facă omului dor. Mușețel zdrobit în țeastă de cerb, să-l uște de dor, să vină acasă până în zori. Inimă de viezure orb, să-i ia durerea din corp. Licoare, dă-i din puterea ta. Spirite pierdute despicau cerul. Se întorceau acasă soldații dispăruți.
