Un text revăzut

Am găsit pe net acest text, căruia m-am gândit să îi fac un upgrade, cum se spune într-o frumoasă limbă română contemporană (am marcat cu italice și paranteze intervențiile de acum, din decembrie 2025). Sper că mă veți ierta. În orice caz, îi mulțumesc doamnei Sînziana Ionescu pentru textul apărut atunci în ziarul Adevărul.

"Arhitectul Augustin Ioan, profesor doctor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București, explică felul în care a gândit necropola în care vor fi înmormântați membrii Familiei Regale.

Noul edificiu, situat lângă mănăstirea Curtea de Argeș, a fost înălțat din 2009, pornind de la o inițiativă a Familiei Regale, sprijinită de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. Familia Regală și-a dorit o necropolă, pentru că vechea biserică de la Curtea de Argeș nu mai poate adăposti și alte morminte. Familia Regală a demarat acest proiect pentru o nouă necropolă, care să slujească și Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, pe terenul căreia a fost construit lăcașul de cult. În vechea biserică de la Curtea de Argeș sunt înmormântați: Neagoe Basarab - ctitorul mănăstirii (domn al Țării Românești între anii 1512 și 1521), Doamna Despina - văduva domnitorului (care s-a călugărit după moartea acestuia, devenind monahia Platonida), Doamna Stana - fiica lui Neagoe Basarab (soție a domnitorului Ștefăniță Vodă al Moldovei), Radu de la Afumați - soț al Doamnei Ruxandra, altă fiică a lui Neagoe Basarab. Tot în pronaosul bisericii își dorm somnul de veci Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I și Regina Maria. Regele Carol al II-lea este depus temporar într-o capelă alăturată bisericii lui Neagoe Basarab.

La 10 mai 2009 a fost pusă piatra de temelie la Catedrala Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, în prezența Principesei Margareta și a Principelui Radu. De altfel, Altețele Lor Regale sunt cele care s-au ocupat de acest proiect, care se îmbina cu dorința Înalt Preasfinției Sale Calinic, arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, de a avea un lăcaș de cult pentru slujbele arhiepiscopale.

Alegerea arhitectului

Pentru ridicarea lăcașului de cult a fost ales arhitectul dr. Augustin Ioan (n. 5 martie 1965), profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București. Originar din Tulcea, profesorul Ioan este cel care, printre altele, a câștigat singurul concurs dedicat construirii Catedralei Patriarhale Mântuirea Neamului din București, organizat în 2002. În urma modificărilor de amplasament, însă, rezultatul concursului nu a mai fost respectat. Specialist în arhitectură sacră, disciplină pentru care a susținut un program de master timp de câțiva ani la Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București, prof. Augustin Ioan deține două doctorate: în arhitectură (1998) și în filosofie (2002). În elaborarea proiectului noii catedrale, el a creat un edificiu care să reprezinte o prelungire a vechiului lăcaș de cult, în armonie cu arhitectura creștină a zonei, în care este încadrată o altă necropolă voievodală: Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, al cărei ctitor este Basarab I (1310-1352). Aici se află mormintele voievozilor Vladislav I și Radu I, al prințului Voislav - fiul lui Nicolae Alexandru, al boierului Nan Udoba - sfetnic al lui Mircea cel Bătrân.

Pentru profesorul Ioan, această biserică cu arhitectură rarisimă în România este o apoteoză a arhitecturii bizantine (nu această biserică: tipologia de cruce greacă înscrisă o găsesc ca fiind maxima contribuție spațială a Bizanțului; nu sunt chiar atât de narcisist!), având formă de cruce greacă înscrisă, cu brațele egale, naosul principal de aceeași înălțime cu cel transversal, peste a căror boltă se înalță o cupolă sau o turlă cu cupolă. "Am plecat în proiectul nostru de la două elemente de referință. Unul este Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, poate cea mai elegant proporționată din Valahia, crucea greacă înscrisă fiind contribuția bizantină cea mai reprezentativă la arhitectura creștinătății răsăritene. Spațiul interior devine cel mai încăpător cu putință pe un același amplasament dat, care, în cazul nostru, avea formă pătrată. Iar al doilea reper l-a constituit Palatul arhiepiscopal cu casă domnească, făcut de André Lecomte de Nouy, care a restaurat și catedrala centrală a ansamblului monahal, aceea cunoscută ca fiind «a Meșterului Manole»", dezvăluie profesorul dr. Augustin Ioan.

Podul de lumină din noua catedrală Necropola de la Curtea de Argeș, unde vor odihni regii, se află chiar la intrarea în biserică. Pentru că nu putea alinia spre est toate cele 16 morminte regale, arhitectul a gândit o soluție. A desenat necropola ca pe un portic în arc de cerc, al cărui centru este chiar masa din altar - locul în care omul primește harul divin. "Masa sfântă de altar reprezintă estul mistic al bisericii. La liturghie, viii și morții așteaptă împreună prefacerea vinului și a pâinii în sângele și carnea lui Hristos, dar și Învierea", explică profesorul Ioan.

Fiecare pereche de morminte va fi acoperită de o boltă în interiorul căreia va sta aprinsă o candelă. Cei care vor păși în spațiul unde vor dormi regii vor avea un prag de trecut - la figurat, pentru că intrarea în necropolă se face pe un pod de sticlă structurală, cu lumină dedesubt. "Vizitatorii vor călca literalmente pe lumină spre a intra în spațiul sacru", menționează arhitectul. Aureolă pentru sfinți și regi (din nefericire, sistemul nu e îngrijit, iar becurile stau mai mult stinse sau sunt arse). În proiectul inițial, capetele extreme ale necropolei se încheiau cu două capele acoperite cu câte o cupolă (care ar fi avut și aperturi pentru a lumina mormintele, în diferite momente ale zilei. Nu s-au făcut așa, ci au ieșit un soi de turle false). Modificările de proiect, făcute după consultări, (sau, mai adeseori, fără consultări), au făcut ca în mini-capela din stânga să fie expuse moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia, copila-mucenică din sudul Dunării ucisă de tatăl ei pentru că oferea mâncare nevoiașilor. Actualmente, moaștele sale se află în palatul episcopal din apropiere (între timp, dispunerea mormintelor la interior și rolul celor două spații circulare cu morminte s-a modificat, iar mucenița a ajuns în stânga altarului).

Noua catedrală de la Curtea de Argeș este închinată Sfintei Mucenițe Filofteia, precum și Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Conform protocolului încheiat între Familia Regală și Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, lăcașul de cult va fi împărțit, ca grijă, între Familia Regală care va împodobi necropola, iar Arhiepiscopia zidește la roșu și împodobește catedrala. Construcția are 36 metri lățime în zona fațadei, iar înălțimea maximă a turlei centrale este de 21 metri.

În interior, Catedrala Arhiepiscopală și Regală va fi decorată cu mozaic, după modelul zidirii lui Neagoe Basarab (nu s-a mai întâmplat, s-a executat frescă, mai degrabă modestă estetic). În exterior va avea un veștmânt de cărămidă aparentă și chenare în relief cu detalii de piatră. "Am dorit ca altarul să fie finisat la exterior‎ exclusiv în piatră (ideea fusese, inițial, ca necropola să fie din cărămidă aparentă, naosul să fie cu asize de cărămidă și piatră, iar altarul să fie placat exclusiv cu piatră, într-un crescendo de materiale. Nici asta nu s-a făcut). Tehnica de execuție în cărămidă aparentă a meșterilor a fost desăvârșită, astfel că am preferat să o lăsăm evidentă, mai ales că subliniază legătura cu momentul originar, al restaurării comandate de Carol I și al construirii palatului cu paraclis. Frumusețea tehnicii acesteia am observat-o abia când au fost scoase schelele și am asistat la finisarea rosturilor cu chit colorat și la lăcuirea cărămizilor perfect arse", precizează profesorul Augustin Ioan.

Catedrala cea nouă este construită mai joasă și ușor retrasă față de monumentul central al așezământului monahal, tocmai pentru a nu impieta spațiul sacru ridicat, după cum spune legenda, de Meșterul Manole, care a zidit-o pe Ana lui în mănăstire. Acum, altă Ană va sta între zidurile bisericii noi. "Mi-aș fi dorit ca lăcașul de cult să fie inaugurat cu o sfințire, nu cu o înmormântare", recunoaște arhitectul Familiei Regale, care face o paralelă cu sacrificiul Meșterului Manole. Puși să-i răspundă lui Negru-Vodă dacă îi pot face "o altă monastire pentru pomenire, mult mai luminoasă și mult mai frumoasă", meșterii mari s-au lăudat că știu face asta oricând. În consecință, Vodă le-a luat schelele și i-a lăsat pe acoperiș să moară (tâlcul legendei trimite mai degrabă către Icar, căci meșterii, cu Manole zece, își vor fi făcut aripi, spre a zbura de pe acoperiș, ceea ce au și făcut, spre pieirea lor).

Profesorul dr. Augustin Ioan a reflectat îndelung la ce-ar fi răspuns în locul Meșterului Manole. "Acum înțeleg perfect răspunsul Meșterului Manole: da, putem face o catedrală și mai bine tocmită", afirmă arhitectul, printre proiectele căruia se numără și capela de pe Domeniul Regal de la Săvârșin." (Sînziana Ionescu, Adevărul, august 2016)