Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Poezie  Sageata  Poezia săptămânii

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Numai şi numai


Sorin Vieru

01.08.2008
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Numai cel ce mă neagă mi-a pătruns vorba
numai nepăsătorul care dărîmă taraba ştie ce zace în ea,
numai cel ce trece aiurit şi fără compasiune
înţelege cum vine jocul. Numai şi numai
cel ce va trece mai departe fără să-mi întoarcă
privirea frăţească ce i-o dau e haimanaua
cu genunchii juliţi pe care o iubesc şi căreia
îi închin această putinţă de a fi.

De-aş putea să întîrziu totuşi cu o singură mare clipită
amurgul tău, trecătorule, aşa cum
sunetul paşilor tăi pieritori venea
din ce va fi fost întîrziindu-mi
amurgirea... Şi tu,
de-ai simţi o singură clipită
cît eşti de vrednică de privit şi iubit,
fată ce te vei naşte spre bucuria logodnicului!

Daţi-vă întîlnire aici în pagina mea,
fantome dragi ale viitorului!

... Ţărîna cuvintelor
este tăcerea sub care auzi
cum scurmă oarba
neobosit. Scurmă şi surpă.
Ci limpezi
greierii întorc
arcul densului ceas.


(Din volumul Momentan, Editura Ara, Bucureşti, 1991, pp. 67-68.)
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




1 comentariu

  • un alt poem
    eva leblanc [membru], 01.08.2008, 16:42

    propun si un alt poem din acelasi volum (p. 60):

    FOI GALBENE INTRE FOI ALBE

    Oamenii pun foi galbene între foi albe ca
    o circumstanţă a tăcerii lor.
    Am închis şi eu un plic. Îţi trimit tăcerea
    mea de plecare.
    Sirenă răscoalei auzită de cîini, sentimentele mele
    modulează pe infrascurte. Tiuie sîngele ca vîntul
    în sobe, greieri de aur umblă în urechea păroasă a
    nopţii. Îi auzi?
    Toamna mă alungă pe malul mării.
    Simt nevoia să vorbesc singur, întărîtîndu-mă...

    Solomonar pe unde tăcerii am purces.

    Aşadar oamenii pun foi galbene între foi albe, pe cînd cei mai risipitori
    irosesc cuvinte pe covorul unui grai. Scumpătatea alegerii, tocmeală ademenitoare! Iluzoriu, preţios, la îndemîna tuturor covorul tomnatec al graiului.
    Vînturaţi-l!...
    Mesajele mele sînt foi galbene între două
    albe tăceri.


Spacer Spacer