19.07.2003
Andreea Demirgian a scris aceste texte pentru Radio România Internaţional. Mulţumim RRI pentru permisiunea de a le publica.


Portul în care vom ancora astăzi este situat la gura de vărsare a râului Cerna în bătrânul Danubius. Înainte de descoperirea drumului spre Indii, prin Sudul Africii, coloniile greceşti de la Marea Neagră îşi transportau mărfurile pe calea Dunării. Într-o epocă în care drumurile pe uscat nu erau deloc înfloritoare, navigaţia rămânea cel mai important mijloc de comunicaţie între Răsărit şi Apus. Orşova era situată la capătul oriental al acestui culoar natural. S-a crezut multă vreme că pe aici au urcat argonauţii ce căutau lâna de aur. Încă din antichitate s-a dezvoltat aici un important centru comercial, pentru că nobilii romani şi bizantini vizitau destul de des băile termale din apropiere. Cetatea Tierna (în unele documente, Dierna), ridicată la confluenţa râului Cerna cu Dunărea, faimoasă în vechime, pare să fi fost fondată chiar de împăratul Traian. În fata Orşovei vechi se pare că îşi construise romanul un pod de vase, înainte de a-l ridica pe cel de piatră, de la Turnu Severin, la începutul primului razboi cu Dacii (101-102 d.H). La Tierna, ca şi la Drobeta, se aflau garnizoane permanente, detaşamente din legiunea a 13-a. În timpul romanilor, Tierna era punct de vamă - se percepea o taxă de 2,5 % din valoarea declarată a mărfurilor. După căderea imperiului, Orşova veche a căzut pradă năvălitorilor. Huni, avari, gepizi, longobarzi, tătari, chiar mongoli... secole la rând, toţi au trecut pe aici, în drumul lor către interiorul Europei, pentru că Dunărea era mai îngustă şi mai uşor de traversat pe la Cazane - pasaje foarte strâmte, săpate în calcare, unde apele învolburate ale fluviului par să fiarbă.

Cum arată astăzi oraşul? Străduţele înguste, pavate cu pietre cenuşii amintesc de Italia. Casele albe au fost construite pe versantul muntelui Alion sau pe terasele înalte ale Dunării, sub forma unui amfiteatru. Orşovenii - îmbrăcaţi în culori pestriţe, în bluze lejere şi pantaloni scurţi, cu un aer de permanentă vacanţă, repeziţi la vorbă şi iuţi în luarea deciziilor - aşa i-am cunoscut în urmă cu doi ani când am ajuns prima oară în portul lor. Piloţi de Dunăre din tată în fiu, pescari sau profesori de fizică... Orşova a devenit în ultimii 15 ani oraşul profesorilor de fizică. Toţi cei ce voiau să-şi vadă copiii "realizaţi", i-au îndrumat către facultatea de fizică, pentru ca nu departe, în Turnu Severin, combinatul de apă-grea avea nevoie de specialişti. Pentru că tranziţia către economia de piaţă a dictat restructurări şi la combinat, cei mai mulţi au rămas fără slujbă. Asa se face ca anul trecut, când a fost anunţat vacant un post de profesor la liceul oraşului, şi-au depus candidatura 165 de absolvenţi ai facultăţii de fizică. Pentru unii dintre ei s-a ajuns la un compromis - li s-au dat câte două ore de fizică şi li s-a completat norma cu ore de limbi străine. Ceilalţi au trebuit sa se reorienteze. Şi mulţi dintre ei au pariat pe turism şi pe servicii destinate turiştilor. Aşa că, în portul Orsova, printre piloţii micilor ambarcaţiuni cu vele, se află şi foşti profesori de fizică, pentru care unicul liceu din oraş nu a mai avut nici măcar catedre de engleză.



0 comentarii

Publicitate

Sus