Nu ne mai ajungea lumea, gata, oricât ar fi fost nu mai era de ajuns, visul ne fura nopțile, mintea gonea căutând, ce era de făcut? Și atunci am cerut o corabie și am mințit că voi aduce aur, că voi umple palatul cu giuvaeruri, păsări colorate și mirosuri nemaiîntâlnite. Și am plecat. Și visul s-a făcut pământ, o fecioară care mă aștepta, m-a primit ca nicio alta în viața-mi. M-am întors cu mâinile goale și le-am strigat: nu e nimic dincolo de mare. Doar inima-mi fremăta, plină de ea, lumea ascunsă, doar a mea.
Răzvan Drăgoi
Sângele papă nu se face, zicea Dracula. Nu era adevărul. Era marketing. M-am dus la el cu gașca mea de vampiri. Ce vreți? Noi vrem pământ. Că n-ar da Dumnezeu cel sfânt să vreți voi sânge, nu pământ. Tu ne-ai lăsat pe toți cam reci, de pe mormânt, ne-ai luat tot ce era pământ, de-aici nu pleci. Numai că nu e poezie, eu cred că toată lumea știe cam cât de mare e prostie să lupți ca chiorul pentru glie sau hrană, apă, energie. Ne-am dus la cârciumă cu toții și am băut până ne-am făcut pământ.
Monica Aldea
Zeus intră vijelios în Olimp. Zadarnic mă cert cu muritorii. De acum o să arunc tridentul și-mi refac îndată stocul de lactate. Plin de iaurt pe bărbie, se repezi spre consoarta lui Ulise. Penelopa, de unde vii la ora asta? Și de ce șchiopătezi? Doar n-o să-i zic că am fost la Concert la Smiley. Nu mai am fire de tors, mărite. Pentru asta îmi tulburi micul dejun? Ia chefirul ăsta expirat și împacă-i pe pământeni. Să nu afle Ulise că ți-ai scrântit glezna când țopăiai cu pețitorii la concert.
