Doctorița lipi un bilețel roșu și căută din ochi carioca mov. Țipă scurt. Mov. O asistentă intră fluturând o cariocă. Imediat, doamna doctor. Aici tăiem mâna. Dar îl doare spatele. Tăiem. Spatele? Dar e doar o coastă ruptă. O tăiem. Asistenta tăcu. Bine. Doctorița desenă alături o floare cu sclipici. Aici dăm o aspirină. Dar a făcut AVC. Ave ce? Anevrism. Nu îmi plac oamenii nervoși. Dar are probleme cu inima. Atunci mai punem una. Unde, doamna doctor? Cum unde? Scoatem un rinichi. Dar sunt buni. Creier are? El da.
Ruxandra Donose
Eu clar m-am născut cu două inimi. Una pentru mine și una pentru toți oamenii de pe pământ. Una pentru muzică și alta pentru felul în care alte inimi învață să existe. Cea pentru muzică are grijă de mine, mă îmbărbătează când e nevoie, și mă ceartă tot când e nevoie. Îmi spune că e important să fii liber și puternic, ca să dăruiești iubire fără să o ceri înapoi. Cealaltă învață să doară fără să se dea bătută. Bate mai bine ea, pentru cei ce nu știu încă ce le trebuie. Frumos e că se ajută între ele, inimile mele.
Iulia Biro
Orice parentean (voi ne numiți planeta Z3, noi îi zicem Parent) are corp de pămânean, dar se naște cu două inimi. Una este nefuncțională până ne reproducem, dar la cei mai mulți dintre noi se activează când dobândim urmași, ni se extinde pe față și comunică cu inima lor. Are urmașul o problemă? Poți vedea asta pe fața-inima noastră: este violacee și se zbate ca o pasăre prinsă în laț. Este urmașul fericit? Fața-inima e roz și activă, se citește bucuria pe ea. Urmașul meu e în repaus, de aceea fața-inimă bate calm.
