'niezăii mumă-tii de muiere afurisită, ți-a trebuit ție divorț, scrâșni Manu printre dinți. Dădu cu paharul de tejghea ca și cum băutura era de vină. Și chiar era. Boss, oftă barmanul ștergând un pahar curat de parcă voia să-l murdărească, e a patra oară când vine puștiul la ușă. Îl trimit acasă de fiecare dată, nu-ți pare rău de el? Mai toarnă unu' și lasă morala, nu știi tu. Dimineața, tramvaiul îl găsi dormind în stație cu o pungă de pufuleți în brațe și un desen mototolit în buzunar: Tati, să vii de data asta.
Cecilia Fofiu
Se camuflează în clorofilă și-și folosește rapid membrele pentru a-l prinde. Îl devorează cu o plăcere măreață, amestecată cu ură. A îndrăznit, nesăbuitul, să o atingă, să-i maculeze puritatea. Oare nu știe că ea este cel mai nemilos carnivor? E util, totuși, că în zbaterile lor au lipsit ultima floare de câmp de petalele ce zac acum împrăștiate pe o pânză de păianjen. Cu caliciul golit, margareta îi oferă spațiu să-și construiască ooteca în păhăruțul pufos. Și va și ocroti progeniturile călugăriței de intemperii.
Sonia Ungureanu
Du lingura asta înapoi, e în plus, nu stăm cu dușmanul la masă. Mama face întocmai. Babă are capul plin de superstiții și trebuie să faci cum zice, altfel te tămâie o săptămână încheiată. E văduvă de la 19 ani, dar nu i-a mai trebuit altul. Apoi l-a pierdut și pe bunicul, flăcău vânjos, unicul copil, când abia se născuse mama. Păcate de la nouă neamuri, zice satul. Nu le calcă picior de bărbat pe bătătură. Babă își face cruce. Mâncăm. Ia toarnă-i, fa, nițel vin și lu' moși-tău în paharul lui. Ți-o fi sete, Arghire.
