Lecţii de fotografie: Cum se fotografiază norii

Sunt relativ uşor de găsit, e suficient să te uiţi pe cer în zilele fără soare, şi o să dai de mulţi îngrămădiţi deasupra capului tău. În zilele frumoase de vară sunt chiar fotogenici, pufoşi ca în reclamele la brânză topită. Într-o astfel de zi trânteşte-te pe iarbă şi urmăreşte-i cu atenţie. Fireşte că o să ţi se pară că cerul se învârte încetişor şi că norii au forme bizare de clovni, inorogi, locomotive, crocodili, şi o să-ţi vină să rupi de ei să verifici dacă nu cumva au gust de vată de zahăr. N-au, crede-mă. Norii de furtună sunt şi mai spectaculoşi. Dramatici ca în La răscruce de vânturi. E de preferat să nu te trânteşti pe spaţiul verde dintre străzi, din cauza gălăgiei şi poluării. Pleacă din oraş, aruncă-te pe o iarbă frumos mirositoare.

Un nor e un subiect destul de banal şi în acelaşi timp foarte dificil. Dacă n-ai filtre speciale, chef de părăsit oraşul, confiscă de la copiii din faţa blocului nişte cretă, şi desenează-ţi nişte nori cât se poate de realişti. Avantaje: îţi ia puţin timp, poţi să-i desenezi în faţa blocului sau în faţa biroului unde lucrezi, aproape de magazinul de pâine... Sau unde ai chef! Toamna e anotimpul perfect, pentru că atunci s-ar putea să ai şansa să-ţi pice pe ei o frunză galbenă dintr-un copac relativ chel. Pentru a înlătura orice dubiu, notează acolo ce reprezintă desenul. De preferat în engleză, să priceapă şi străinii. Nu insinuez deloc faptul că n-ai avea talent la desen.

Nume

Email (nu va fi publicat)

Website (optional)

Titlu comentariu

Comentariu

Comentariile cu greşeli de ortografie, cele care nu folosesc un limbaj civilizat şi cele care se referă la altceva decât la articolul comentat vor fi şterse.