Corespondenţă
Aşa într-o doară ne-am cunoscut.Tu erai tânăr,eu la fel.
Într-o doară am luat în piept dezastrele lumii.
Le-am învins, scriai tu.
Posibil, răspundeam eu.
Cică s-au interpus între noi, câteva femei, nişte
piese de teatru albastre, niscaiva cărţi, ceva oceane.
Le-am cunoscut, scriam eu.
Posibil, răspundeai tu.
De atunci ne tot scriem.
Oraşul de fier
Şi avea să fie oraşul de fier.Când am sosit, o luna imensă aluneca pe acoperişurile de fier.
Salcâmii, în ordine de fier,
Îşi izbeau frunzele de fier.
Un frig de fier trosnea în oase.
O pendulă de noapte, vesti o oră de fier.
M-am decupat din spaţiul de fier
Pentru a nu mai fi singur în fier.
Dar am fost prins într-o capcană de fier;
obligat la suprapuneri şi
intersectări cu elemente lipsite de orice
fel de aliaj, ci cu totul şi cu totul
definitiv, de fier.
(Aceste poezii fac parte din volumul de proză şi poezie Povestiri din altă lume, semnat de Dan Moldoveanu)