Capăt de drum / Cireşe amare

Capăt de drum

La capătul acestei lungi călătorii
Printre peştii marini ai sufletului meu,
Te voi găsi aşteptându-mă,
Ca la capătul dârei de lumină,
Pe care luna o desenase aseară pe Marea Neagră
În timp ce eu, lângă foc, cu o ţigară în mâna stângă,
Simţeam că pot să mă ridic şi să plec pe acea cărare iluzorie
Ca pe un drum pe care mi-l doresc şi nu-l am,
Ca pe o cale ireală pe care totuşi o văd
Ca pe muchia unei idei,
Ca pe linia vieţii, săpată în palmă.


Cireşe amare

De ce mă doare atât de departe
Orice-ntâmplare care ne desparte?
Aş putea să te pun la-ncercare
Plecând şi eu, ca fiecare
Undeva în imposibil,
În felul acela penibil
În care se întâmplă toate plecările
Toate renunţările...
Cu semne mari de întrebare
Amestecate cu cireşe-amare.