Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Poezie  Sageata  Poezia săptămânii

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Hipocratele meu


Adrian Berinde

20.11.2009
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Nu te mai cred când spui că vindeci lumea.

Prin holuri de spitale
mâinile-ţi put a mort.
Ai învăţat că poţi să stingi lumina din odaie.
Salonu-ţi geme-n paturi
bolnavi de foc de paie
sunt sute de vapoare ce nu mai vin în port.

Ţi-ai pus o haină albă
şi urli-ntr-altă lume.
Iubirea ta de oameni
se-amestecă cu spume,
goneşti din geamuri mila,
mânia ta de mâine,
şi-aştepţi să vină moartea cu sare şi cu pâine.
Tu o cunoşti...
Dar iarna se-ascund dintr-una-ntr-alta
păpuşile de ceară
şi-aşteaptă ca să vară.

De porci e plină balta,
salamu-ţi umflă burta
şi umbra care geme
din pumni îţi linge turta
şi târâie cu lene
speranţa,
că de mâine îi muţi în stradă patul.
Şi nu-i pasă că punga
în care-i dai ficatul
mai ţine-o oră, două...
El să ajungă-n satul
că-n groapa ce-l aşteaptă a început să plouă.
Şi-n dimineţi cu rouă vei auzi departe
cum trece-o umbră albă prin filele de carte.
Ce galbenă-i sudoarea...
Şi şoapta-i tună-n tine.

Când treci în lumea asta să vii şi pe la mine.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer