06.03.2010
You
by
Alexandra Toma

I stood there with you
and all the absurdities of life
became not small but clearer
and you being a part of me
suddendly felt the worst thing
that could happen.

I turned and watched your lovely look
but nothing changed.
you forced me into a tight embrace
the world collapsed, wanted to scream
but this was not the case.

I was so scared, you were so happy,
I reached in secret for the book
looked at the end and it was true:
the world indeed is absurd
but then there's you...


Tu
de Alexandra Toma

Am stat cu tine acolo
şi tot absurdul existenţei
a devenit nu vag ci mult mai clar.
Şi dintr-o dată mi-a părut teribil
Ca tu să fii o parte din mine.

M-am întors către privirea-ţi minunată
dar nimic nu s-a schimbat.
m-ai îngropat într-o îmbrăţişare forţată
lumea s-a prăbuşit, am vrut să ţip
dar n-avea nici un rost.

Eram aşa speriată, tu atât de fericit,
Am căutat pe ascuns cartea
am deschis-o la sfârşit şi într-adevăr
lumea este absurdă
dar apoi apari tu...

(Traducător: Alexandra Toma, Masterat Traducerea Textului Literar Contemporan)

1 comentariu

  • Salvare din absurd
    Dorotheea Valdemare, 13.05.2016, 09:12

    Iubirea ar trebui să fie țesută din bucurie ,dar nu e.Ar trebui să ne lumineze tot sufletul,dar uneori,de ce mai multe ori, ni-l răneşte cu umbre.Şi totuşi în poezia Alexandrei Toma este calea salvării din absurd ceea ce nu-i deloc puțin căci trăim într-o lume inundată de blestemul absurdului şi al lipsei de sens.Insă dacă iubirea dă un sens vieții,atunci iubirea devine bucurie şi lumină căci e salvatoare.

Publicitate

Sus