Acum cîţiva ani (în 2005), cu ocazia ultimei vizite a lui Mario Vargas Llosa la Bucureşti, am fost solicitat să curatoriez fotografiile fiicei sale, Morgana, la librăria Cărtureşti; textul de mai jos este versiunea românească a cuvîntului rostit în franceză în faţa lui MVL şi a soţiei sale.
Pînă să mă apuc de acest proiect, nu ştiam cît este de dificil să atîrni pe pereţi Paradisul... Chiar dacă (pentru a-l parafraza pe Borges) o bibliotecă este un paradis şi, deci, o librărie i-ar fi anticamera.
O anticameră este un spaţiu strîmt, care n-ar putea acomoda toate deliciile promise de paradis. Este motivul pentru care am fost nevoit să fac nişte alegeri. Le-am făcut în totală inocenţă (o calitate, nu-i aşa, în Paradis?), găsind că este mai util să sugerez ansamblul decît să-l copiez / lipesc. Sînt ca nişte crîmpeie de discurs - mult mai dens, acela, fără îndoială, şi mult mai aproape de realitatea foto-voiajului întreprins de Morgana alături de dvs.; din acest discurs am reţinut morfologia, întrucît era imposibil să-i reţin sintaxa.
Există deci, de o parte, bornele - să zicem, geografice - ale acestei călătorii. De cealaltă, reperele "flu" ale unei alte călătorii - care este cromatică şi formală. Un fel de joc al aparenţelor fotografiate: nu putem decît spera ca în Paradis să existe libertatea de a te juca...
Şi, de asemenea, această latură fizică, aproape tactilă a fotografiilor fiicei dvs.! Oriunde priveşti, ochii îţi cad pe această materialitate ardentă a lucrurilor - o dovadă că, poate, acolo (Sus!), este ca aici-jos: ceva adevărat. Chiar şi acest cal, el însuşi surprins parcă să se trezească într-o fotografie cu titlul "Paradisul", este mai mult decît o impresie: este natural. Încremenit într-o imagine frumoasă, sîntem 100% siguri că o să-şi continue galopul printre palmieri îndată de fotografa şi-a făcut poza.
Ca să revenim la fabula noastră: e la fel de adevărat să presupui că, dacă o librărie este anticamera Paradisului, noi, aici, sîntem într-un fel de Purgatoriu... Nu e prea rău: dacă ne uităm în jur vedem că, graţie Morganei şi dvs., purgatoriul are 23 de perspective ameţitoare asupra Paradisului!
Aşa că vă mulţumim pentru această călătorie minunată.
0 comentarii
Arhiva rubricii
O fotografie color (IV): Fă-o!, Mihaela BuneaO fotografie color (III): Iadeș, Dragoș DuțulescuO fotografie color (II): Jeneva, Cosmin VăideanuO fotografie color (I): Dacă așteptăm destul, luna o să crească și ea, Alexandra HațeganFotografia alb-negru (XI): Letiția, Erika TucsarToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
MiscellaneaInvoluntar, tandemPovești la ibricEditorialul de luni dimineaţăCafe del SolDiversiuni şi aluviuniMicile istoriiScrisorile GeteiInsolita de marţiÎntîlniri - De dragosteCuvinte pentru înecaţiRomânia, draga de ea!Jobenul cu iepuraşiŞoseta cântăreţului de bluesinter_ziseBiciclete în BeijingIstorii inventateCompletAbilDrumul spre OzUn pic - alte întîmplări adevăratePoveştile fetei nesăbuiteCum să...Bungee JumpingInCompletAbil fantasticCeaiul de joi dimineaţăFractalul EpicZen şi arta întreţinerii motocicleteiPovestiri minimalistePUNCT...S-a întâmplat într-o joiPraful de pe tobă8 1/2. Odă bărbaţilor / Ode to menBlues LettersCasa cu pereţi de vântBestiar domestic imaginar (cu persoane celebre)Ora de libertateautoficţiuniViaţa domnului LăzărescuÎntâmplări despre niciodatăJurnal de maimuţeCântece simple49Visăreasa-n colţul bloculuiTotul pe albPentru cine bat străzileAutorulÎnaltă ordine de ideiSticla cu cernealăVieţile altoraColecția de oreSUPER poveştiderapajeJoaca cucuvinteleBalansPublicitate