Cyril şi metoda

Citiţi un fragment din această carte.



Sarah Hall, una dintre cele mai importante voci ale tinerei generaţii de scriitori englezi, s-a născut în Cumbria, în anul 1974. Studiază literatura engleză şi istoria artei la Aberystwyth University, apoi urmează un masterat în Creative Writing la St. Andrews University şi rămâne un an în cadrul aceluiaşi program de studiu pentru a le preda studenţilor. Începe să scrie la vârsta de douăzeci de ani, mai întâi poezie, multe dintre poemele ei fiind publicate în reviste literare importante. Primul său roman, Haweswater, apare în 2002 şi este construit în jurul istoriei tragice a destrămării unei mici comunităţi rurale din Cumbria anilor '30. După acest debut premiat (Commonwealth Writers Prize, 2003) şi elogiat de critici, Sarah Hall publică un nou roman de succes, The Electric Michelangelo (Michelangelo Electric, 2004), selectat în competiţia finală pentru două prestigioase premii literare, Booker Prize şi Orange Prize (2004).
Există, în momentul de faţă, mai multe reţete pentru a scrie un roman de succes. Cea mai sigură pare a fi cea inventată de Umberto Eco: una sau mai multe societăţi secrete, eventual ezoterice, cîteva crime, erudiţie sau măcar mimarea credibilă a erudiţiei, o intrigă poliţistă, totul narat plat, fără zorzoane stilistice, care îngreunează lectura.

Cum Eco însuşi a declarat că şi-a scris romanele ca exerciţii ale inteligenţei şi nu fiindcă musteşte talentul în el, vă puteţi închipui cum arată romanele imitatorilor lui, cei mai cunoscuţi fiind Antonio Perez-Reverte, un ziarist spaniol reciclat în romancier, şi Dan Brown, un universitar american.

Nu întocmai aşa stau lucrurile cu englezii, care au mîndria de a fi dat cîţiva mari romancieri, aşa că ei şi-au căutat propria formulă de succes. Se pare că a descoperit-o John Fowles, care a lansat-o pe piaţă cu ajutorul a două romane, Iubita locotenentului francez şi Daniel Martin. În ele, Fowles practică un amestec postmodern de atmosferă preluată direct din marile romane victoriene, cu un realism al cotidianului, filtrat stilistic. Pînă la urmă, rezultatul este de cele mai multe ori o operă de artă. Dar marea găselniţă a lui Fowles (şi nu numai a lui) a fost mutarea la un moment dat a acţiunii din Anglia în America. Fără această mişcare, piaţa nord-americană rămîne insensibilă la romanul european modern.

Am scris această lungă introducere pentru a ajunge la Sarah Hall, o tînără englezoaică (n. 1974) care se încadrează perfect în "formula Fowles". Aceasta a urmat un master în Creative Writing, un fel de şcoală de literatură, şi şi-a făcut conştiincioasă temele. Romanul ei, al doilea pe care l-a scris, a apărut recent în noua colecţie a Editurii Humanitas, Raftul Denisei. E vorba de Denisa Comănescu, cea mai cunoscută editoare de literatură străină de la noi din ţară. Cum spuneam, domnişoara Hall a învăţat să scrie romane şi o face, chiar dacă aplică formulele învăţate, cu mult talent. La ea personajele sînt personaje, acţiunea se mişcă lent, pentru a lăsa şi puţin loc nuanţelor şi pitorescului vieţii unui oraş din nordul Angliei.

Eroul principal, Cyril Parks, e, precum multe personaje ale lui Dickens, orfan de tată şi îşi petrece copilăria cărînd lighenele cu spută şi sînge pe care clienţii tuberculoşi ai mamei lui, care ţine o pensiune, le oferă din belşug. Fără să aibă vreo dorinţă anume, ci numai o oarecare înclinaţie spre desen, ajunge ucenic al celui mai bun artist de tatuaje din oraş. Acesta e un beţiv excentric care îşi iubeşte ca un nebun meseria şi-i transmite această nebunie şi lui Cyril. Inevitabil, acţiunea se mută la New York şi, previzibil, aici Cyril se îndrăgosteşte de o evreică stranie, circăreasă, care îşi ţine calul cu care lucrează în apartament.

Un roman bine scris, care foloseşte o reţetă sănătoasă, anglo-saxonă.

(Cronică preluată din Academia Caţavencu, iunie 2006)

---

Fiecare tatuaj spune o poveste. Despre cel care îl poartă, dar şi despre artistul care a ales să remodeleze corpul uman, devenind el însuşi parte a poveştii celuilalt. În jurul eroului romanului, supranumit Michelangelo Electric, se ţese un patchwork de istorii individuale, intercalate cu hărţi ale corpului şi marcaje ale fantasmelor inavuabile.

Povestea începe în 1910, în Morecambe, un orăşel englez, unde micul Cy, orfan de tată, creşte în hotelul pentru tuberculoşi al mamei sale, învăţând să privească spectacolul suferinţei în toată cruzimea lui. Adolescent, Cy devine ucenicul lui Eliot Riley, personaj bizar şi fascinant de la care deprinde arta tatuajului. În mijlocul lumii nebune din Coney Island, cu aer de carnaval decadent, Cy îşi găseşte muza: pe fascinanta şi misterioasa Grace, o artistă de circ din Europa de Est, iar povestea lor de dragoste creşte pe măsură ce Cy îi acoperă trupul cu ochi de cerneală - însemnele unui atent observator al lumii lăuntrice şi înconjurătoare.

Michelangelo Electric, un roman captivant şi neconvenţional, s-a numărat printre finalistele prestigiosului Booker Prize în 2004.

"Scris cu vervă şi rafinament, amintindu-ne de multe ori de senzualitatea descrierilor lui Jack Kerouac sau D.H. Lawrence, Michelangelo Electric ne convinge că Sarah Hall este una dintre cele mai puternice voci ale generaţiei sale."
The Washington Post