23.11.2010
Recent, a izbucnit pe mediile de socializare din România o veste-fulger: Dorin Ştefan şi echipa dumnealui au câştigat un prestigios concurs internaţional de arhitectură: Taiwan Tower din Taichung, Taiwan, cu un proiect deopotrivă futurist şi plauzibil. Turnul propus de echipa d-lui prof.dr.arh. Dorin Ştefan aduce în actualitate teme ale arhitecturii şi culturii tradiţionale din Taiwan, dar le sublimează, totodată, într-o perspectivă cu totul înnoitoare, care devine emblematică pentru acest al treilea oraş ca mărime din Taiwan, oraş pe care îl va şi surmonta. Lucrarea profesorului Dorin Ştefan este, în acelaşi timp, şi o revizitare a tradiţiei cinetice a avangardei europene şi ruse a începutului de secol XX, cărora arhitectul le-a făcut un upgrade tehnologic şi vizual prin prezenţa zeppelinelor care vor circula pe verticala turnului, adresându-se oraşului şi, totodată, împodobindu-l.

Şeful echipei de proiectare, prof.univ.dr.arh. Dorin Ştefan, s-a născut la Zărneşti, lângă Braşov, pe 27 iulie 1950 şi este cadru didactic la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, unde se numără printre cei mai respectaţi şi, de acum înainte, încă o dată în plus, admiraţi profesori de atelier. Dorin Ştefan este, de asemenea, un om al cetăţii, o persoană publică vizibilă şi cu autoritate, fie că este (frecvent) invitat de media autohtone, fie în calitatea sa, mai tehnică, dar mult mai influentă asupra oraşului, de membru al Comisiei Tehnice de Urbanism a Municipiului Bucureşti. A proiectat câteva foarte apreciate pavilioane naţionale ale României la diferite expoziţii internaţionale, în special în Asia (Coreea de Sud, Japonia).

Autor a nenumărate proiecte care au schimbat silueta urbană a capitalei României (Opera Center, BCR Ghencea, alte sedii de bănci şi firme importante, printre care câteva foarte non-conformiste magazine McDonalds), Dorin Ştefan a avut un start extrem de vizibil înainte de 1989, prin participările sale, remarcate, la Bienala de arhitectură de la Sofia şi prin, atunci, aclamata - şi încă interesanta - Casă de cultură pentru tineret de la Slatina. Discursul său era în răspăr cu stagnarea epocii târziu-comuniste, iar proiectul său de suflet - Casa de cultură pentru tineret de la Braşov - a rămas, încă, deşi rescris de câteva ori, neterminat.

Dorin Ştefan a rămas întotdeauna un experimentalist, un om şi un profesionist la zi, branşat la ultimele tendinţe şi noutăţi din profesiunea sa. Aceste noutăţi sunt, nu rareori, provocate chiar de domnia sa. În raport cu noutatea, Dorin Ştefan este reactiv dar, lucru şi mai important, activ: un mediu în permanentă stare de ebuliţie, care provoacă în permanenţă. Orice lucrare semnată de autor şi de echipa sa de proiectare are un sâmbure conceptual, oricât de comercială ar fi lucrarea. Arhitectul caută în permanenţă noul, îl provoacă, îl înrămează prin lucrările sale. Uneori, face lucrul acesta în scris, alteori îşi incită partenerii de firmă sau studenţii din atelier în acest sens. Are, prin urmare, fani devotaţi, care exced copleşitor numărul criticilor, din simplul motiv că, dincolo de toate realizările profesionale, civice şi academice, Dorin Ştefan rămâne şi un om extrem de prietenos şi de ataşant.

Deşi toţi, cei din interiorul profesiei dar şi alţi congeneri din spaţiul culturii vii, contemporane, româneşti ştiam deja toate aceste lucruri, câştigarea acestui concurs de către Dorin Ştefan are o calitate suplimentară în plus. În afară de imaginea proprie a autorului, deja consacrată şi în ţară şi peste hotare, ţara sa natală câştigă o câtime de expunere suplimentară. Într-o perioadă când cinismul şi soluţia de scăpare individuală primează, de regulă prin părăsirea ţării către spaţii de aparentă oportunitate, succesul - consolidat în timp - al profesorului Dorin Ştefan dovedeşte că se poate izbândi şi de acasă, din propriul mediu cultural, din interiorul profesiunii. Mai precis spus, de la vârful acesteia, întrucât, după orice standarde, Dorin Ştefan este un arhitect de prima linie în lume.

Speranţa lui Dorin Ştefan, mărturisită după aflarea câştigării acestui concurs, este aceea ca breşa făcută de dumnealui să atragă după sine o reacţie în lanţ de ieşire în lume a arhitecţilor provenind din România, analoagă celei petrecute în zona cinematografiei în ultimii ani. O ieşire din copilărie, din retardare, din provincialism şi din cultura văicărelii, care ne autosabotează orice efort de edificare pe termen lung. Optimismul funciar al profesorului Dorin Ştefan poate să fie contagios. Calităţile care l-au făcut admirat şi, de-acum înainte, celebru în lume în rândul profesioniştilor din breasla sa trebuie să fie emulate în educaţia de arhitectură, în practica concursurilor internaţionale, în discursul public al arhitecţilor români.


Dorin Ştefan - curriculum vitae

date personale
născut pe 27 iulie 1950, la Zărneşti, judeţul Braşov, România
căsătorit, 2 copii
profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu
membru Fondator al Societăţii Arhitecţilor Români
contact: [email protected]

studii
1957-1969: primare, gimnaziale şi liceale la Râşnov şi Braşov
1969-1975: universitare la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu", Bucureşti
1998: doctorat în arhitectură cu teza "Privire asupra oraşului (o încercare de perspectivă poststructuralistă)"

activitate academică
1979- 2002: cadru didactic universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Bucureşti
2002 - prezent: profesor universitar Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Bucureşti
2004: profesor invitat la Antwerp Design Seminars & Lectures

activitate profesională
1980-1990: proiectare în asociaţie cu arh. Emil Barbu Popescu
1990-prezent: fondator şi unic asociat al biroului de proiectare de arhitectură D.Ş. Birou de Arhitectură
2000-prezent: membru în Comisia Tehnică de Urbanism a Municipiului Bucureşti
2002: comisar pentru România la Bienala de Arhitectură, Veneţia, Italia
2002-2006: vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România

premii
2004: Medaliat cu Ordinul Cultural în grad de cavaler
1987: Medalia de argint la Bienala mondială de arhitectură Interarch, Sofia, Bulgaria, împreună cu arh. E.B. Popescu
1987: Premiul Uniunii Arhitecţilor din România (pentru Casa Tineretului din Slatina împreună cu arh. E.B. Popescu
1997: Premiu pentru design al revistei "Arhitext"
2002: Diploma de excelenţă - M.E.C
2003: Premiul Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Bucureşti, pentru Casa Peşteră
2006: Premiul Bienalei Uniunea Arhitecţilor din România
2010: Premiul I la concursul internaţional de concept / design al Taiwan Tower, Taichung City, Taiwan

expoziţii
1982: Spaţiul obiect, UAP, UA, IAIM, Bucureşti
1985: Mail art, UAP, Galeria Orizont, Bucureşti
1986: Oglinda, UAP, IAIM, Bucureşti
1988: interarch - World Biennale of Architecture, Sofia, Bulgaria
1989: Patru Arhitecţi, Căminul Artei, Bucureşti, Braşov, Timişoara
1991: Biennale of Architecture, Veneţia, Italia
1994: Caroserii de arhitectură,personală, Bucureşti
1996: Triennale de Milano, Italia / Centrul Cultural Român, New York
2008: Stol deasupra Bucureştiului, expozitie multi-media, Institutul Cultural Român, Bienala de Arhitectură, Londra, Marea Britanie
2009: instalaţie de artă: "dorinŞTEFAN între paranoia şi murătură" la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti,
2009: Expoziţie personală de arhitectură Extrudări arhitecturale, Salonul Forum Invest
2010: Casa Poporului 1992_2010, expoziţie multimedia, Institutul Cultural Român, Festivalul de Arhitectură, Londra, Marea Britanie

lucrări de arhitectură
1976-1990, în asociere cu arh. Emil Barbu Popescu:
Casa tineretului Slatina (executată)
Casa tineretului Giurgiu (şantier)
Club studenţesc Petroşani (şantier abandonat)
Casa studenţilor Braşov (şantier)

1990-prezent, lucrări mai importante realizate în cadrul "D.S. Birou de Arhitectura S.R.L.":
1991: Hotel Străuleşti, Bucureşti (şantier)
1992: Complex de servicii şi birouri "Grivco Building", Bucureşti (executat)
1992: Studiourile de producţie audio-video "Tei Toboc", Bucureşti (şantier)
1993: Pavilionul României la Expo1993, Taejon, Coreea (executat)
1995: Niran Co": Showroom, magazine si birouri
1996: "Banca Comercială Română", Sucursala Ghencea (executat)
1997: "Banca Română de Dezvoltare", Sucursala Brăila (executat)
1998: Filiala B.C.R. Iriceanu Bucureşti (executat); Filiala B.C.R. Doamnei Bucureşti (executat); Amenajarea sediului Société Générale; str. Pictor Negulici, Bucureşti (executat); Extindere Casa Doina B-dul Kisselef, Bucureşti (proiect)
1996-1999: Proiecte realizate pentru Mc Donald's România: McDrive Otopeni Bucureşti, In-store Bihor Oradea, McDrive Virtuţii Bucureşti, In-store Chişinău (design interior), In-store Râmnicu Vâlcea
1998-1999: Imobil-spaţii hală + birouri (6.000 mp) în Baloteşti (executat)
1999-2001: Opera Center, Imobil de birouri (18.000 mp desfăşuraţi), Piaţa Operei, Bucureşti (executat)
1999-2004: Cascade Building, str. Buzeşti, Bucureşti (6.000 mp)
2000: Doamnei Center, str. Doamnei, Bucureşti (32.000 mp) (în proiect)
2001: Locuinţe colective Deva (în şantier)
1999 -2001: Opera Center II (7.000 mp) (executat)
2001: Amenajare sediu " Telemobil" (2.000 mp) (executat) în imobilul Galaxy 2
2001: Casa Studenţilor Braşov, refacere proiect (6.000 mp)
2001: Amenajare spaţiu birouri, B-dul Unirii "România Invest"
2001: Amenajare spaţii bancare Raiffeisen - Banca Agricolă: Filiala Smârdan, Filiala Toporaşi, Filiala Braşov
2001: Amenajare bancă BCIC: Filiala Craiova, Filiala Braşov, Filiala Focşani, Filiala Bucureşti
2001-2003: Proiecte de locuinţe şi amenajări interioare pentru confort ridicat
2002: PUZ "Reabilitarea şi revitalizarea zonei Peninsulare a Municipiului Constanţa"
2002: Reactualizare PUZ "Zona Lac Tăbăcărie, Municipiul Constanţa"
2004-2005: proiectant şi realizator al Pavilionului României la Expoziţia Universală EXPO 2005, Aichi, Japonia
2004: Proiect Pavilionul României la Expo 2005, Japonia (realizat)
2005: Clădire de birouri Banca Transilvania "Şos. Bucureşti-Ploieşti, nr. 43, Sector 1"
2006: Clădire cu apartamente "Str. Av. Cpt. Gh. Demetriade nr 2-4, Sector 1, Bucureşti" (în curs de realizare)
2006: Plan Urbanistic General, Deva
2006-2010: "Euro Tower" (clădire de birouri 25 000 mp desfăşuraţi) B-dul Barbu, Văcărescu, Bucureşti
2006- prezent: Ansamblu de apartamente Str. M. Eminescu nr. 220, Bucureşti (în curs de realizare)
2008-prezent Biserica Ortodoxă Sfinţii Martiri Brâncoveni, Alba-Iulia (în curs de realizare)

concursuri naţionale şi internaţionale
1979: Cartierul halelor Paris, Franţa
1983: Tete Defance Paris, Franţa
1986: Teatrul Naţional al Japoniei, Tokyo
1992: Casa Austria la New York - coautor cu FGW, Viena, Austria
1996: "Bucureşti 2000" - Bucureşti România - coautor cu "Architecture Studio", Paris, Franţa
2000: Piaţa Revoluţiei, Bucureşti - premiul IV
1999-2002: Concursuri pentru catedrala patriarhală ortodoxă: 1999-2002
2007: Extinderea Sediului Guvernului României - coautor cu "Vilmotte et Associes, Paris

cărţi publicate
"Utopia 1988, Romania; Post-Utopia 1995, Romania" - Dorin Ştefan, pag.196-200, în volumul "Architecture and Revolution, Contemporary perspectives on Central and Eastern Europe" culegere de texte editată de Neil Leach la editura Routledge, 1999, London and New York
"+a", editura Paidea, 2001
"+a" DVD, editura Paidea2001
dorinŞTEFAN carte de bucate de ARHITECTURĂ, monografie " editura Igloo, Bucureşti 2009 (576 pagini)

1 comentariu

  • De la lider de generatie la lider de breasla
    Marcl Bortun, 12.12.2010, 00:11

    Nu pot spune ca l-am cunoscut pe D.S.din scoala,dar il stiu din atelier-unde boboceam uneori la prietenul meu cu care era coleg...Ii stiu colegialitatea discreta si calda,dar si o anume bravura care,deja,il detasa.
    Spun aceste lucruri dintr-un motiv,cred,important:
    calitatile mai ales umane-ale unui om de cultura-sunt cele care l-au facut,initial,lider al generatiei sale si ,iata
    acum,liderul profesiei- practicata aici si acum -si care ar trebui extinse la scara intregii noastre activitati:
    -capacitatea de a coagula echipe de lucru
    -interesul constant pentru alte forme ale artei
    -extinderea cratiei dincolo de parimetrul planetei
    -rasparul contextului dat,fortarea prezentului
    -exprimarea in spatiul public-atat cel strct profesional cat si cel mai larg,alculturii
    -crearea unui model de profesionalism onest,laborios si
    eficient-pentru noi toti,dar mai ales pentru cei tinei.
    Ests mult de lucru,der se dovedeste- iata,inca odata-ca se poate si ca merita.

Publicitate

Sus