Directorul Operei Naţionale din Bucureşti, Ludovic Spiess, ne declara prefaţând evenimentul : "Cu puţină întîrziere – data reală a aniversării noastre este 9 ianuarie – am reuşit să organizăm această săptămână festivă, prin care marcăm şi aducem în faţa melomanilor şi a tuturor celor care iubesc acest gen câteva evenimente. Pe de o parte este vorba despre o premieră şi o serie de spectacole deosebite, iar pe de altă parte de o suită de manifestări complementare. Ministerul culturii ne-a ajutat să realizăm un interesant CD-ROM despre istoria Operei, prin care se intră inclusiv în culisele operei, se face cunoştinţă cu câteva dintre vedetele noastre aflate în plină activitate şi tot ministerul acordă premiile care vor însoţi diplomele de excelenţă ce vor fi oferite tuturor oamenilor – solişti, creatori, realizatori – care au activat, unii dintre ei chiar 20, 30 sau 40 de ani în această instituţie. Sunt aproape 100 de artişti care vor primi acest semn al preţuirii noastre, odată cu plecăciunile şi respectul nostru. Eu m-am gândit să oferim aceste premii şi am făcut o listă a tuturor celor care – mici, mari, medii – s-au zbătut pentru binele şi frumosul care s-a petrecut în Opera bucureşteană în aceşti ultimi 50 de ani. Faptul de a putea să readucem în conştiinţa publicului ceea ce s-a făcut în această jumătate de secol este esenţial."
O scurtă istorie
Prima menţiune privind o reprezentaţie de operă pe teritoriul Bucureştilor apare în 1772, când trupa lui Livio Cinti realiza un turneu în Ţara Românească. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, începe să se contureze o activitate locală în acest sens, în 1836, la Bucureşti cântându-se Semiramida de Rossini şi, puţin mai târziu, la Iaşi Norma de Bellini. După fondarea Conservatoarelor din Iaşi şi Bucureşti activitatea în acest sens se intensifică. Mulţi cântăreţi talentaţi pleacă din ţară, unii devenind celebrităţi internaţionale : Euphrosyna Vlasto, Elena Teodorini, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici-Bayreuth, Giovanni Dimitrescu, Margareta Iamandi-Nuovina, Zina de Nori. Cea mai importantă cântăreaţă română a acelei epoci a fost Haricleea Hartulary Darclee, care a semnat şi premiera absolută a operei Tosca de Puccini.
În aceeaşi perioadă, a finalului de secol al XIX-lea, George Stephănescu împreună cu un grup de artişti entuziaşti pun bazele Operei din Bucureşti, reuşind în scurt timp să-i diversifice repertoriul de la vodeviluri şi musicaluri, la opere integrale. Chiar după ce i-a fost retrasă susţinerea financiară din partea statului şi după o altă perioadă grea în timpul primului război mondial, în 1921 Opera Română devine în sfârşit o instituţie de stat, deschiderea oficială a teatrului fiind marcată de un spectacol cu Lohengrin de Wagner în regia lui Adalbert Markowski sub bagheta lui George Enescu. Sub aceste auspicii, compania a început să se dezvolte, la pupitrul spectacolelor perindându-se de-a lungul timpului mari dirijori ca George Georgescu, Egizio Massini, Alfred Alessandrescu, Ionel Perlea, Constantin Silvestri sau Jean Bobescu, iar pe scenă evoluând mari cântăreţi precum Jean Athanasiu, George Folescu, George Niculescu-Basu, Aurel Costescu-Duca, Romulus Vrăbiescu, Mircea Lazăr, Edgar Istratty, Elena Drăgulinescu-Stinghe, Maria Cojocăreanu, Margareta Metaxa sau Marieta Cojocăreanu. Au urmat alţi mari artişti, îndrăgiţi de public : Petre Ştefănescu-Goangă, Maria Snejina, Evantia Costinescu, Nicu Apostolescu, Dora Massini, Valentina Creţoiu, Şerban Tassian, Dinu Bădescu, Nicolae Secăreanu, Arta Florescu etc. În perioada interbelică, pe scena Operei bucureştene au cântat celebrităţi ale lumii lirice internaţionale, în timp ce cântăreţi români au reuşit să-şi construiască importante cariere internaţionale (Traian Grozăvescu, Florica Cristoforeanu, Maria Cebotari, Viorica Ursuleac, Dimitrie Onofrei, Stella Roman).
După al doilea război mondial au apărut în România alte opt opere şi teatre lirice. În 1953, Opera bucureşteană se muta în noua clădire, cu o sală de o mie de locuri. Printre soliştii teatrului care s-au bucurat de succes şi peste hotare în a doua jumătate a secolului XX, îi amintim pe Zenaida Pally, Nicolae Herlea, Elena Cernei, Octav Enigărescu, David Ohanesian, Ludovic Spiess, Magda Ianculescu, Marina Krilovici, Viorica Cortez, Ileana Cotrubaş, Valentin Teodorian, Cornel Stavru, Teodora Lucaciu, Dan Iordăchescu, Maria Slătinaru-Nistor, Eugenia Moldoveanu, Sanda Şandru, Constantin Gabor, Vasile Martinoiu sau Silvia Voinea.
Săptămâna festivă
Revenind în actualitate, săptămâna festivă ce marchează la operă 50 de ani în noul teatru se va deschide cu premiera operei Mefistofele de Arrigo Boito, programată duminică 1 februarie, de la ora 18,30. Compusă în anul 1868, pe un libret dupa Faust de Goethe, actuala versiune este şi prima pe scena bucureşteană. Montarea este realizata în coproducţie cu Opera Română din Iaşi, care a pus la dispoziţie decorurile concepute de arh. Cătălin Ionescu-Arbore, iar regia aparţine Andei Tăbăcaru-Hogea. Conducerea muzicală este asigurată de dirijorul Cornel Trăilescu, corul este pregătit de maestrul Stelian Olariu, iar coregrafia şi mişcarea scenică sunt semnate de Răzvan Mazilu.
Înaintea premierei, la ora 17,30, în Foyerul Galben al Operei va avea loc lansarea albumului Opera Naţională din Bucureşti – 50 de stagiuni în actuala clădire de Mihai Cosma şi a CD-ROM-ului de prezentare a instituţiei, realizat de Ministerul Culturii si Cultelor. Muzicologul Mihai Cosma, semnatarul "turului de forţă" pe care l-a reprezentat realizarea cărţii, ne mărturisea : "Opera Naţională din Bucureşti – 50 de stagiuni în actuala clădire e o carte care vine să marcheze această aniversare a 50 de stagiuni în noul teatru şi este practic un duplex - jumătate text, jumătate album cu ilustraţii. După o privire istorică în care este prezentat fenomenul evoluţiei spectacolului de operă în România, partea de text parcurge an de an toate stagiunile petrecute din 1953-54 până acum, punctând premierele, turneele, prezenţele oaspeţilor străini şi din ţară, debuturile în rolurile mai importante precum şi alte evenimente. În a doua sa parte, volumul cuprinde peste 300 de fotografii de o valoare istorică deosebită, reprezentând instantanee de pe scenă, documente unice prin care şi generaţiile de astăzi pot să-şi dea seama cum arătau artiştii sau producţiile care au adus glorie Operei Române la acea vreme."
Evenimentele de la operă vor continua marţi, 3 februarie, la ora 17, când acelaşi Foyer Galben va găzdui festivitatea de decernare a diplomelor de excelenţă conferite de Opera Naţională din Bucureşti şi a premiilor speciale oferite de Ministerul Culturii şi Cultelor unui număr de peste 50 de solişti vocali care au realizat roluri excepţionale pe această scenă, cărora li se alătură solişti ai baletului, dirijori, regizori, scenografi, personalităţi din orchestră, unii dintre ei încă activi, majoritatea aflaţi la final de carieră.
Săptămâna va continua cu spectacole apreciate ale repertoriului Operei bucureştene, toate programate la ora 18.30, care vor beneficia de prezenţa unor invitaţi marcanţi din afara teatrului. Astfel, miercuri, 4 februarie, puteţi participa la un spectacol deosebit cu Aida de Verdi sub conducerea muzicală a dirijorului Alexandru Samoilă (Republica Moldova). Joi, 5 februarie, spectacolul cu Lacul lebedelor de Ceaikovski îl va avea ca protagonist pe Adrian Fadeev, prim-balerin al Teatrului Mariinski (Kirov) din Sankt-Petersburg. Deţinător a numeroase premii internaţionale, Adrian Fadeev are un amplu repertoriu de roluri principale din baletele clasice, dar a evoluat şi în creaţii neoclasice semnate de George Balanchine, Roland Petit sau John Neumeier. În urmă cu trei ani, el a fost partenerul Corinei Dumitrescu la premiera de la Bucureşti a baletului Don Quijote, evoluand din nou alături de ea în 2003 în Don Quijote şi Lacul lebedelor. Pentru cei care nu au avuzt prilejul până acum, iată o nouă ocazie de a-l vedea. Vineri, 6 februarie, este programată Traviata de Verdi cu Elena Moşuc în rolul principal. Soprană elveţiană de origine română, Elena Moşuc a devenit angajata Operei din Zurich în 1992, printre operele din repertoriul numărându-se Flautul fermecat, Don Giovanni, Lucia di Lammermoor, Rigoletto, Traviata, Boema, Luisa Miller, Puritanii etc. Spectatorii români au mai avut ocazia să o vadă recent în rolul Luciei di Lammermoor pe scena Operei din Bucureşti, în stagiunea trecută. În sfârşit, sâmbătă, 7 februarie, veţi putea vedea Carmen de Bizet cu tenorul francez Luca Lombardo şi Gabriela Hazarian (solistă a Operei din Braşov) în rolurile principale. Finalul va fi marcat duminică, 8 februarie, de a doua reprezentaţie cu opera Mefistofele.
Gândită şi în ideea atragerii publicului, săptămâna festivă ce marchează împlinerea unei jumătăţi de veac de la inaugurarea noului sediu ar putea reprezenta un nou impuls pentru publicul bucureştean pentru a reveni la operă, teatru ce a trecut prin felurite etape în relaţia cu spectatorii săi.