haşuri

din patul acoperit cu cearşafuri îngălbenite atârnă
părul meu răsfirat în şuviţe năclăite lipite încâlcite
părul meu spălat pe care tu îl ridici de vârfuri uscându-l cu foehnul în timp ce eu dorm deja somnul meu greoi plutind în jurul tău învăluindu-te fierbinte gălbui zgomotos
trupurile mele inerte
abandonate căzute din îmbrăţişări strânse încleştate în falduri mâinile tale lungindu-se pipăindu-le pentru a simţi dacă mai palpită lăsând în carnea moale urme de degete ca într-o plastilină
înotăm într-o baltă tulbure maro care se scurge creşte sub mine mă duci mă ţii cu capul la suprafaţă buzele mele îţi ating mâna
rădăcini răsfirate ne pătează de mâluri încet
vârfuri de cărbune apăsând în piele tăind imaginile noastre cu linii îngroşate
trasând un spaţiu în care evadăm din noi
aş vrea să te întreb dacă eşti făcut din aceeaşi durere haşurată cu negru