Saga Folkungerilor

Frizeria Bărbierului de Curte. Pe fundal e o uşă deschisă care dă spre Piaţa Palatului; două ferestre mari, sub formă de arc romanic. La uşă atârnă o chiuvetă din cupru cu prosoape pe suluri. Scaune în faţa ferestrei.
Ploşti de alamă, unelte pentru venesecţie, ustensile pentru ras, ustensile pentru frizat, prosoape, instrumente de chirurgie de război pe o masă mare în mijlocul încăperii.
În dreapta: o uşă mică de fier ferecată, care duce spre bolta castelului.
 
BĂRBIERUL - la lavoar. UCENICUL - face ordine pe masă. PAHARNICUL - intră dinspre fundal.
 
PAHARNICUL
Bună dimineaţa, bărbiere!
BĂRBIERUL
Ha, paharnice! Ai ieşit deja! Minunată vreme de mai, de ziua de naştere a faraonului!
PAHARNICUL (se aşază.)
Binecuvântată vreme! Dar şi regele nostru e născut sub semnul soarelui şi tot ce întreprinde el, reuşeşte.
BĂRBIERUL (începe să frizeze.)
Tot, tot, tot, adică... da da...
PAHARNICUL
Hm!... da da! Totuşi, intrarea solemnă va fi strălucitoare; arc de triumf, cortegiu, ovaţii, şi la final turnir...
BĂRBIERUL
De turnir ştiam, iar masa de acolo e deja pregătită pentru cârpit de braţe şi picioare. Dar ce luptători sunt ăia despre care se tot şuşoteşte...
PAHARNICUL
Două namile, bărbiere! Cavalerul reginei-văduve, Knut Porse, bătrânul, va face schimb de lance cu al reginei, Bengt Algotsson, tânărul.
BĂRBIERUL
Aşaaa, deci! S-a ajuns atât de departe încât ibovnicii damelor căsătorite ies în faţă şi se fălesc cu norocul care altminteri caută ascunzişul?
PAHARNICUL
Obiceiurile vremii, bărbiere, şi, apropo, ibovnic e doar un cuvânt la fel de nevinovat ca doamna inimii în toată onoarea.
BĂRBIERUL
Desigur, desigur!
 
(BRUTARUL din fundal.)
 
PAHARNICUL
Nu se poate, iată, brutarul de curte; zău că arată de parc-ar fi visat ceva, o ridicare neaşteptată spre împărăţia păsărilor...
BRUTARUL
Atunci o fi visat treaz; copilaşii au ars toată noaptea. O, am văzut două mii de pâinici şi trei mii de gogoşi împletite ieşind şi intrând printr-o uşiţă...
PAHARNICUL
Iar eu am scos trei butii pline cu vin de Rin şi nouăzeci şi patru de vedre de franţuzesc, aşa că o să fie un mare dezmăţ, fiţi siguri de asta.
BĂRBIERUL
Aici oricum nici nu e altceva de când regatul a început să fie condus de atâţia regenţi şi regente, câte domni şi doamne există.
BRUTARUL
Şşşt!
BĂRBIERUL
Mai întâi e Ducesa-văduvă, mama regelui, Ingeborg, cu ibovnicul ei Knut Porse, care crede că-şi poartă mantaua pe umeri de împărat. Pe urmă e adevăratul rege Magnus şi regele său secund, băieţandrul Erik... aţi mai auzit vreodată aşa ceva, rege secund?
PAHARNICUL
Nu, însă de regină scundă, da!
BĂRBIERUL
Foarte amuzant spus! Foarte amuzant! Ei bine, şi o avem pe adevărata regină Blanche, care guvernează cu ibovnicul său, Bengt Algotsson. Şi pe urmă vine micuţa regină secundă, Beatrix, o fetiţă cununată cu băieţandrul. Dar peste toţi aceşti regenţi guvernează marea rudă Brigitta, care cândva va fi numită Sfânta Brigitta! Ea conduce tocmai până la papa de la Roma...
BRUTARUL
Avignon se numeşte acum!
BĂRBIERUL
Avignon sau Roma, asta e problema, brutare? Totuşi, regatul Suediei nu a fost niciodată atât de guvernat ca acum!
PAHARNICUL
Ţine-ţi limba între dinţi, bărbiere, altminteri visul brutarului se adevereşte în numele lui.
BĂRBIERUL
Ei, na! Faraonul este atât de cumsecade, că nu vrea niciodată să audă de spânzurătoare sau de topor, cu atât mai puţin de turn sau de butuc şi toate astea din motive bine întemeiate, da! El însuşi e fiul unui duce lăsat să moară de foame în turn, iar nepotul lui, care ar fi trebuit să aibă tronul, a ajuns sub tăişul toporului; aşa că el nu vrea niciodată să atingă coarda asta.
PAHARNICUL
Da, da! Dar micuţul rege secundar-bondar are ace de albină în fund!
BĂRBIERUL (ciuleşte urechile afară.)
Acum eu sunt cel care spune: şşşt! Fiindcă afară se aude ca atunci când lupii se întâlnesc la sfat sub clar de lună: ascultaţi! - Knut Porse schimbă câteva vorbe cu cineva!
 
Se uită prin uşă.
Şi iată-l că vine, roşu la faţă, purtând culorile Ducesei văduve, galben şi negru! Regruparea, băieţi, el are nevoie de foarte mult spaţiu pe-acolo pe unde trece! - De parcă ar vrea să se dea mare că tatăl lui a fost ucigaş de regi.
 
BRUTARUL
Doamne, ce le mai ştie bărbierul pe toate; şi cât de dezinvolt e!
BĂRBIERUL
Tăcere! Şşşt! - Trebuie să-l apelăm cu Minunăţia sa, altminteri îmi distruge toată prăvălia!
PORSE (intră complet echipat; roşu la faţă de furie; îşi descheie nasturii de la gulerul de la gât şi de la atela de la braţul stâng; atunci i se desface bandajul în galben şi negru; e urmat de doi soldaţi înarmaţi îmbrăcaţi în negru şi galben, cu lesă, care rămân afară, în faţa uşii.)
Treci aici şi ajută-mă, bărbiere! Sunt nervos de-mi vine să crăp! (Înfige sabia în podea; se aruncă pe un scaun şi-şi întinde braţul stâng.) Goleşte sângele, răzuitor de bărbi, dar mai întâi dă-i afară-n şuturi pe mojicii ăia.
 
(Brutarul şi Paharnicul se retrag spre uşă.)
 
BĂRBIERUL
Minunăţia Voastră va fi servit după poruncă! (Dă cu piciorul spre Brutar şi Paharnic) Afară, câinilor! (Către Ucenic.) Adu cutia pentru venesecţie şi plosca, repede.
PORSE
Sunt atât de furios, că mi s-a urcat fierea în sânge şi văd verde-galben! Soldaţi, dacă se apropie cineva, ucideţi, asmuţiţi câinii, luaţi un brici de ras şi tăiaţi-i gâtul, daţi-i foc la haine...
BĂRBIERUL (către Ucenic; în timp ce operează venesecţia, totuşi astfel încât publicul să nu vadă procedura în sine.) Ai grijă, Ucenice! Minunăţia Voastră, puţină atenţie. Eins, zwei,... drei! - Gata! Consumatum est! - Finis!
PORSE
Uff! Respir! - Bărbiere, dumneata ştii ce e cu un om care nu-şi mănâncă mesele regulat?
BĂRBIERUL
În cel mai obişnuit caz, Minunăţia Voastră, omul acela n-are ce mânca.
PORSE
Măgarule! - Dumneata ai văzut vreodată un anin bătrân înfrunzind după ce-a fost tăiat de la rădăcină?
BĂRBIERUL
Da, Minunăţia Voastră?
PORSE
Strânge pansamentul mai tare! - Spune-mi, bărbiere, cine crezi dumneata că e regent în ţara asta?
BĂRBIERUL
Cred că ştiu, dar n-am curaj s-o spun.
PORSE
Foarte bun răspuns! - Dar, ştii dumneata cine ar trebui să fie regent?
BĂRBIERUL
Ivar Blå!
PORSE
De ce?
BĂRBIERUL (apucă sabia care e înfiptă în podea.)
Îmi permite Minunăţia Voastră ca mai întâi să pun sabia puţin mai încolo?
PORSE
Nu, las-o acolo! - Dar spune-mi acum, de ce ar trebui să fie Ivar Blå?
BĂRBIERUL
Păi fiindcă el a fost singurul care a avut curaj să spună din ce mantie poată să scuture un rege.
PORSE
Al dracului vulpoi! - Ştii când o ţară începe să se răstoarne la vale?
BĂRBIERUL
Da! când Piatra e în Valea Verde.
PORSE
Ce-i asta?
BĂRBIERUL
E un cântec pe care-l cântăm prin părţile astea.
PORSE
Ia s-auzim! Dacă trebuie şi cor, atunci să intre băieţii şi câţiva oameni.
SOLDAŢII
la uşă, cu oameni pe care i-au chemat.
BĂRBIERUL
Eu nu cânt, dar o să-l recit pentru a-i fi Minunăţiei Voastre pe plac!
Atenţie cor, şi să nu ţipaţi prea tare!
Eins, zwei - drei!
(Recită.)
Când suedezul imită ale rusului obiceiuri de valoare
Şi ţara îşi pierde vechea ei onoare:
Piatra e tot în Valea Verde.
CORUL
Ale danezului obiceiuri de valoare
Şi ţara îşi pierde vechea ei onoare!
BĂRBIERUL
Când şarlatanii şi golanii sunt puşi la masă,
Şi oamenii cinstiţi sunt scoşi din casă
Piatra e tot în Valea Verde.
CORUL
Golanii puşi la masă
Şi oamenii cinstiţi sunt scoşi din casă!
BĂRBIERUL
Când preoţii devin ţărani
Şi ţăranii devin mârlani
Piatra e tot în Valea Verde.
CORUL
Ţărani
Şi ţăranii devin mârlani.
BĂRBIERUL
Când regatul e condus de mâini de femeie
Şi copiii-regi n-au nici măcar tuleie
Atunci e piatra în Valea Verde!
CORUL
De mâini de femeie
Şi copiii-regi n-au nici măcar tuleie.
TOŢI
Atunci e piatra în Valea Verde!
PORSE (către Cor.)
Afară, ticăloşilor! bârfitori şi calomniatori, altfel intră oţelul în joc! Afară! Afară!
 
CORUL fuge.
 
PORSE (către Bărbier.)
Vino încoace!
BĂRBIERUL (ezitând.)
Minunăţia Voastră, nu eu am făcut cântecul!
PORSE
Da, înţeleg, dar ai vrea totuşi... să dai aceste monede de aur anonimului făuritor de rime?
BĂRBIERUL
Da, Minunăţia Voastră, dar o să-mi fie cam greu să-l găsesc.
PORSE
Oh, tu care eşti aşa de descurcăreţ, dai sigur de urma lui! Şi transmite-i din partea - nu din partea mea - ci din partea altcuiva: să-şi păzească gâtlejul! căci tocmai ne-a sosit o încărcătură de cânepă rusească. Vrei să-i spui asta?
BĂRBIERUL
Da, Minunăţia Voastră!
PORSE
Punct! şi paranteză dreaptă! Ia uite, zăngăneşte de nuntă afară!- E un pinten de aur, din câte aud, şi iapa frizonă e proaspăt potcovită - atunci se va da din copite aici! - Bengt Algotson e numele său, protejatul regelui - şi...
BĂRBIERUL
- în special al reginei!
PORSE
însă nu...
BĂRBIERUL
Al regelui secundar!
PORSE
- şi nici al...
BĂRBIERUL
sau mai exact: nici pe departe al mamei regelui.
PORSE (se ridică; coboară viziera.)
sau al meu!
ALGOTSON (în galben şi albastru; îşi propteşte calul afară; descalecă şi intră cu viziera coborâtă.)
Hola! Cine-i acolo?
PORSE
Kaiser und Vaterland! Dar acolo?
ALGOTSON
Montjoie Saint-Denis!
 
Amândoi îşi ridică vizierele.
 
PORSE
Cu ce drept purtaţi culorile regatului?
ALGOTSON
Cu acelaşi drept cu care dumneavoastră le purtaţi pe ale Împăratului.
PORSE
Numai pentru asta ne luptăm? Numai pentru asta?
ALGOTSON
Am mai avea şi altele de la care să ne luăm...
PORSE
Şi eu zic la fel, însă bărbieria nu e forul potrivit. Vino înăuntrul gardurilor de lemn, scoate sabia şi să vorbim pe şleau.
ALGOTSON
Nu scoţi sabia la infam şi ireverenţios.
PORSE
Ruşine! pomanagiu de ospăţuri, încălzitor de paturi, falsificator de temeiuri, codoş de parti-pris-uri...
ALGOTSON
Câine, fiu de ucigaş de regi, tu care faci paradă cu favorurile femeilor pe care nu le-ai...
PORSE (scoate sabia.)
Opreşte-te acolo sau îţi tai iau capul! lipitor de căldări!
ALGOTSON (scoate sabia.)
Asumă-ţi ce-ai zis, pungaşule! Asumă-ţi!
 
Se deschide uşa din dreapta.
 
BĂRBIERUL
Minunăţiile Voastre, Durchlauchter, pe crucea şi suferinţa lui Hristos, ascultaţi! Vine coregentul.
PORSE
Regele Erik!
ERIK (intră cu alai; arată ca un adolescent, mic, firav, fără barbă.)
Ce se întâmplă? Cine încalcă jurământul faţă de rege, cine deranjează liniştea cetăţii? - Knut Porse, bătrânul, se ia la bătaie în bărbierie, şi Bengt Algotson, Bengt Algotson, ptiu! - Pe ce vă certaţi? Lăsaţi-mă să vă fiu arbitru. Vorbiţi!!
 
PORSE ŞI ALGOTSON tac.
 
ERIK
Vorbiţi!
PORSE
Imposibil, Măria Voastră!
ERIK
Ce înseamnă asta? Vorbeşte, Algotson!
ALGOTSON
Imposibil, Prea-Măria Voastră!
ERIK
Atunci înseamnă că defăimaţi pe cineva! Pe mine poate? - Niciun răspuns? - Părăsiţi atunci această încăpere! Porse mai întâi! Marş şi la stânga! Pe urmă Algotson! Marş şi la dreapta!
 
PORSE ŞI ALGOTSON ies.
 
ERIK (către Bărbier.)
Pentru ce se certau, bărbiere?
BĂRBIERUL (în genunchi.)
Îndurare, Prea-Măria Voastră! Să răspund la această întrebare ar fi lezmajestate!
ERIK
Ţinând cont că eu sunt majestatea, atunci sunt liber să discut chestiunea sau s-o las să cadă. Acum îţi poruncesc să dai totul în vileag!
BĂRBIERUL
Ei bine: era vorba despre - o acuză deloc foarte nouă - împotriva Domnului Knut Porse - că el s-ar lăuda cu favorurile unei dame sus-puse, de care se pare că nici nu s-a bucurat!
ERIK
Mârşăvie! Mai presus de toate mârşăvie! Aşa departe s-a ajuns, ca onoarea şi dezonoarea cetăţii regale şi a reginei-mame să se dezbată la bărbierie! O, josnicie umană fără graniţe! Iată răsplata pentru bunătatea ta, mult prea bunul meu tată, care nu poţi face rău şi de aceea trebuie să suferi atât de mult rău. (Către alai.) Urmaţi-mă!
 
Ies.
 
O piaţă. Regele Magnus şi Regina Blanche pe un tron sub Baldachin. Coregentul Erik şi soţia lui Beatrix pe un alt tron vizavi. Ducesa văduvă pe un scaun la dreapta regelui Magnus. Bengt Algotson stă de partea Reginei Blanche. Knut Porse stă în spatele scaunului Ducesei văduve. Episcopul Styrbjörn şi doamna Brigitta stau mai jos pe estrada tronului.
Curteni şi dame; cavaleri, ostaşi, soldaţi, preoţi, călugări, tineri corişti. Vestitorii suflă semnale de trompetă.
Casele sunt împodobite cu şervete pestriţe. Se zăresc oameni la ferestre şi pe acoperişuri.
Alaiul:
FINLANDEZII se opresc în faţa regelui Magnus.
 
REPREZENTANTUL FINLANDEZILOR
Domn şi Rege! Reprezentantul poporului finlandez aduce învingătorului asupra ruşilor omagiul şi mulţumirile sale!
FINLANDEZII
Te salutăm şi-ţi mulţumim, Rege şi Domn!
MAGNUS
Nu-mi aduceţi mie laudele, ci Lui, care ne-a dat victoria prin Domnul nostru Hristos şi Sfânta Fecioară Maria.
 
LOCUITORII SCANIEI se apropie.
 
REPREZENTANTUL POPORULUI DIN SCANIA
Domn şi Rege! Reprezentantul oraşelor negustoreşti şi al poporului din Scania aduc eliberatorului nostru omagii şi mulţumiri şi invocă binecuvântarea lui Dumnezeu asupra lui şi a casei lui.
LOCUITORII SCANIEI
Binecuvântarea Domnului asupra Regelui şi Domnului nostru!
MAGNUS
Negustori şi popor din Scania, Dumnezeu să vă binecuvânteze!
 
BĂRBAŢII DIN DALARNA, mineri.
 
REPREZENTANTUL BĂRBAŢILOR DIN DALARNA
Domn şi Rege. Minerii ţinuturilor Dalarna de Est şi Dalarna de Vest vă omagiază pe Domnia Voastră, care prin lege şi decrete ne-aţi apărat hrana pe care ne-o câştigăm din vânat.
BĂRBAŢII DIN DALARNA
Te salutăm, Rege Magnus!
MAGNUS
Mineri din Dalarna, credinţa şi protecţia mea!
 
ŢĂRANII
 
REPREZENTANTUL ŢĂRĂNIMII
Domn şi Rege: ai dat o lege pentru toată ţara şi obligaţii, lacătul şi hambarul ţăranului ai ocrotit prin lege, ogoare şi loturi de pământ ai apărat împotriva copitelor şi ghearelor nobilimii! Rege şi Domn, te salutăm şi te omagiem!
ŢĂRANII
Te salutăm şi te omagiem, Rege şi Domn!
MAGNUS
Aleşi ai poporului Suediei, pace şi fericire, cu lege şi supunere!
 
SCLAVII
 
REPREZENTANTUL SCLAVILOR
Sclavii, o, Rege, i-ai mântuit! Te salutăm, Principe al Păcii şi Mântuitor...
(în genunchi.)
 
MAGNUS (se ridică, disperat.)
Vai, vai! Nu aşa! Blasfematorule! Fie ca Cerul să nu te audă, obraznicule. Pe Domnul Dumnezeul tău să-L divinizezi, nu pe mine, om sărac şi păcătos! - Mergeţi în pace şi libertate. (se aşază.)
ERIK (se ridică.)
Cavaleri, clerici, negustori şi popor! Marile opere ale tatălui meu regele sunt îndeplinite! Cea mai scumpă comoară a coroanei suedeze, Scania, este iarăşi una cu patria-mamă, fără lovitură de paloş, printr-un acord amiabil. Legile ţării, care înainte şi din vremuri străbune erau tot atâtea cât regiunile, şi de aceea dezbinante şi dezbinate, sunt acum adunate şi unite într-o singură lege de stat, astfel că de acum încolo, legea e una, la fel cum şi regatul este unul!
Minerii din Dalarna, care-şi câştigă hrana din vânat şi care erau împovăraţi cu dări stânjenitoare, pot din nou să privească viitorul cu încredere. Ţăranii de rând ai regatului fără protecţie şi siguranţă, lăsaţi în voia sorţii tâlhăriilor din partea cavalerilor
(murmur)
- - - tâlhăriilor din partea cavalerilor de la drumul mare şi necazurilor pricinuite de burghezime - - -
 
MAGNUS ridică mâna în semn că doreşte să se facă linişte.
 
ERIK (continuă.)
- ţăranii, cum spuneam, pot din nou să semene şi să are în linişte şi să-şi strângă singuri recoltele acolo unde au semănat!
Sclavii, de la marele nostru înaintaş, Birger Jarl, eliberaţi cu numele, dar nu şi în folosul lor, sunt acum de jure et facto declaraţi liberi, astfel încât Regatul Suediei a devenit o ţară liberă, cu un popor liber!
Nobili, clerici şi oameni de rând de la oraş şi sat, niciun rege suedez nu a mai înfăptuit până acum atât de multe pentru bunăstarea şi beneficiul Regatului, precum Regele Magnus Eriksson, coregentul şi tatăl meu...
 
MAGNUS ridică mâna din nou avertizând.
 
ERIK (continuă.)
- Şi acum ne aflăm în faţa unor vremuri noi de unitate şi pace, bunăstare şi progres; şi cărţile de istorie îşi vor aminti odată de tatăl nostru regele, ca un om paşnic şi amabil, prosper şi victorios! Şi victorios, căci l-a învins pe Rusul cel sălbatic de la est, şi Finlanda e din nou a noastră, aşa cum a fost de la Erik cel Sfânt şi Torkel Knutsson. Această victorie ne-am adunat azi să o sărbătorim, cu cântec de laudă, rugăciune şi invocaţie. (Face un semn cu mâna.)
 
PRIZONIERII RUŞI în lanţuri: Mongoli, Tătari, Calmuci, înaintează în coloană. După ei, oşteni cu steaguri şi drapele de luptă ruseşti.
 
MAGNUS (către oşteni.)
Dezlegaţi prizonierii! (Oştenii ezită.) Dezlegaţi prizonierii! - Învingătorului îi aparţine generozitatea şi când pacea e acum încheiată, aceşti străini sunt oaspeţii noştri.
PORSE (se apropie; în genunchi în faţa lui Magnus.)
Rege şi Domn, nu dezlegaţi prizonierii; sunt naţii periculoase!
EPISCOPUL STYRBJÖRN (se ridică.)
Nu dezlegaţi prizonierii, Rege! Îl provocaţi pe Dumnezeu.
BRIGITTA se ridică pentru a vorbi; dar îşi duce un deget la gură şi se aşază.
 
ERIK (se ridică.)
Tată, scumpule, ascultă de sfaturile domnilor! Dumnezeu, care pedepseşte tot, cel mai mult împiedică aroganţa, şi să fii îndărătnic cu pericolul nu e umilinţă creştină. Căci pericolul îi eliberează pe fermecători şi vrăjitori cu ochiul rău...
MAGNUS
De sfaturi ascult cu plăcere, dar mai degrabă îmi ascult vocea inimii şi acţionez după ea. Eliberaţi prizonierii! (Prizonierii sunt eliberaţi.) Şi acum: să mulţumim şi să-L slăvim pe Domnul care ne-a dat victoria, nu numai asupra acestor duşmani, ci şi asupra spiritelor noastre rigide.
 
Toţi în genunchi; tinerii corişti flutură cădelniţele; preoţii ridică steagurile; călugării crucifixele. Surlele sunt atinse, clopotniţele sună.
 
TOŢI (cântă.)
Te Deum laudamus,
Te Dominum confitemur
Te Aeternum Patrem omnis terra veneratur,
Tibi omnes Angeli, tibi Coeli, et universae Potestates...
(Un semnal de trompetă întrerupe cântecul. Uimire.)
Tibi Cherubim et Seraphim...
(Un nou semnal de trompetă. Groază. Pauză. După care se continuă cântecul.)
incessabili voce proclamant!
Sanctus, Sanctus...
 
SOLUL intră. PORSE se ridică, se duce spre Sol şi primeşte o scrisoare pe care i-o dă lui Magnus.
 
MAGNUS (citeşte scrisoarea; se ridică; cere tăcere.)
Domnul m-a bătut în furia Sa şi mi-a pedepsit mândria! Domnul a dat şi Domnul a luat, binecuvântat fie numele Domnului!
ERIK
Vorbeşte, tată, vorbeşte mai desluşit!
MAGNUS
Ruşii au nimicit armata suedeză până la ultimul om şi au luat înapoi Nöteborg!
ERIK
Vai nouă!
EPISCOPUL STYRBJÖRN
"Şi a luat Iezechia scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o; apoi s-a dus în templul Domnului şi a deschis-o Iezechia înaintea felei Domnului." Haideţi să urcăm în templul Domnului Nostru şi să ne rugăm pentru binele ţării lui Dumnezeu şi Sfântului Erik, Regele!
MAGNUS
În sac şi cenuşă să fie sărbătorită această petrecere! -
Amuţiţi, clopote şi tobe! - Vino, soţie, şi sprijină-mă, aşa cum ai făcut înainte şi până acum, căci mă încovoi sub povară; vino, credinciosul meu prieten Algotson, tu, cel mai credincios printre credincioşi, cavaler fără de pată; roagă-te pentru mine, mamă (către Ingeborg) căci sunt slab; fiule, fii aproape de mine, căci norocul meu e în declin... O, Eternule, nu mă pedepsi dacă Îţi mulţumesc că mi-ai dat iubirea unei soţii fidele şi devotamentul unor prieteni buni. Îţi mulţumesc Ţie, care mi-ai dat fiul care îmi e bucuria inimii, ca să mă ajute să duc coroana grea; Îţi mulţumesc Ţie, Eternule, că mi-ai dat copii care nu sunt nerecunoscători ca alţii...
BRIGITTA (se apropie.)
Taci, taci, taci! Fariseule! Fii umil!
EPISCOPUL STYRBJÖRN
Rege!
MAGNUS
Nu, lăsaţi-mă să vorbesc din deplinătatea inimii...
POSEDATA (iese pe un balcon din fundal. E îmbrăcată în călugăriţă ursulină, cu capişonul tras pe faţă; scoate penele dintr-o pernă tăiată.)
Zăpadă, zăpadă, zăpezeşte! Feriţi-vă de ochiul rău! -
Feriţi-vă! - Fală, fală, făliţi-vă! - Acum am ucis ursul!
Svärdevik
Stârv nimic!
Svärdevik
Stârv nimic!
MAGNUS (uimit; toţi intimidaţi şi fascinaţi.)
Cine e? Şi ce înseamnă asta?
EPISCOPUL STYRBJÖRN
Cine e?
TOŢI.
Cine e?
MAGNUS
Nimeni nu ştie!
POSEDATA
Dar ce ştii tu, de fapt! Tu nu ştii că nevasta te înşală cu necredinciosul tău prieten Algotson! Tu nu ştii că ucigaşul de regi Porse i-o trage mamei tale; şi că fiul tău mult prea iubit are de gând să te dea jos de pe tron; tu nu ai habar că episcopul ăla are o proscriere în buzunar şi că poporul din Scania e pe cale să se răscoale! Despre astea ar fi trebuit să te informeze visătoarea aia de Brigitta, dar n-are curaj, fiindcă atunci n-o să mai ajungă sfântă... dar o să-ţi spun eu tot, tot!
EPISCOPUL STYRBJÖRN (face semnul crucii în aer.)
Piei de-aici, duh necurat, în numele Domnului Iisus Hristos!
POSEDATA
Ai coroana pătată cu sânge, Magnus! dar tu eşti fără vină că descendentul legal la tron, Magnus Birgersson, a fost spânzurat. Tu a trebuit să urci pe tron peste cadavrul lui, ai sânge de Folkunger în purpură; alb ca hermina e sufletul tău, de-aia nu poţi vedea cioturile de coadă negre care ies din spatele duşmanilor tăi.
La ceas de pace
Ca mielul tace
La gâlceavă şi război
Agil ca un balauroi.
Bietul miel, tu trăieşti printre lupi şi dragoni, dar lumina inocenţei tale te orbeşte, astfel încât tu vezi doar strălucirea propriei tale curăţenii. Tu vezi doar iubire şi prietenie, fidelitate şi virtuţi, când Tu eşti băgat până la gât în falsitate şi răutate, unde toate păcatele înfloresc, până şi cele ale Sodomei...
EPISCOPUL STYRBJÖRN
Te conjur, duh necurat, în numele Domnului Iisus, Mântuitorul nostru: piei de-aici!
ERIK (către Gărzi.)
Prindeţi-o pe nebună!
(GĂRZILE încearcă să intre cu forţa în casă, dar poarta nu cedează.)
POSEDATA
Ac în flacără, flacără, flacără; căci acum vin vremuri grele, vremuri rele, Odin vânează troli, băiatul cu ciuma cu grebla şi fata cu ciuma cu mătura, cupă cu otravă şi febra foamei, refuz la bir şi adulter, - Kuli a ridicat piatra după Asbjörn şi Juli, fiii soţiei sale, cruciaţi, bărbaţi buni în luptă, înainte de a fi învinşi la Răsărit. - Intră, Iacob, şi mănâncă terci cu mine;
Toate nenorocirile n-ai voie să le ştii.
Păcatele dulci vor fi amar plătite.
Mereu durerea urmează plăcerea.
Agnus Dei, O, mielul lui Dumnezeu, care iei păcatele lumii!
 
Jertfa e gata.
Focul arde iute ca săgeata.
Pumnalul e scos,
Mielul moare întors pe dos!

Intră în casă.

MAGNUS (scos din fire.)
Afară de aici! Vrăjitoarea aia mi-a făcut sângele să se închege!
INGEBORG
De ce n-ai pus să se dea foc la casă, de ce n-ai pus să se tragă în ea cu o arbaletă, sau să i se despice capul cu un topor aruncat? Da, plânge-te acum, la asta eşti bun, dar de trecut la fapte nu treci niciodată! Poţi să ne speli de ploaia asta de mocirlă, poţi să smulgi spinii? Unde ţi-au fost minţile?
MAGNUS
Nu ştiu! Dar duhul ei necurat m-a ţintuit...
BLANCHE
Iubite soţ, haide să plecăm de aici, eşti bolnav, foarte bolnav!
MAGNUS
Se întâmplă! - "Toate nenorocirile n-ai voie să le ştii!" (Pleacă.)
 
TOŢI ies după el; dar la urmă rămân Bărbierul şi Paharnicul.
 
BĂRBIERUL
Înfiorător, înfiorător!
PAHARNICUL
Niciodată în viaţa mea n-am mai trecut prin aşa ceva!
Niciodată - în - viaţa - mea.
BĂRBIERUL
Vezi, nu trebuie să zici hop până n-ai trecut pârleazul!
PAHARNICUL
Şi nici să cânţi Te Deum până n-a trecut mizeria.
BĂRBIERUL
Bietul rege! Cine o fi femeia aia?
PAHARNICUL
Vreo nebună sau vreo vrăjitoare! Îţi dai seama, să te apuci să spui asemenea lucruri...
BĂRBIERUL
Trebuie să fii nebun să ai curaj să spui toate secretele dintr-o dată. Bine măcar că s-a ciripit totul; a fost de parcă toată curtea, armata şi poporul au luat purgative şi-au eliminat tot rahatul! Dar bietul Rege! Acum a aflat ceea ce toţi ceilalţi ştiau, în afară de el.
PAHARNICUL
Da, dar el nu crede, aşa că ce contează?
BĂRBIERUL
Corect, da! Credinţa, vezi dumneata, credinţa face totul! Şi ceea ce nu credem, nu există.
PAHARNICUL
Auzi, apropo de credinţă; ce fel de ins e episcopul ăla Styrbjörn?
BĂRBIERUL
Ăla? Ăla e o scroafă ordinară, o arhiscroafă! Ce, nu se vede pe el că umblă cu cărţi de joc false în buzunar?
PAHARNICUL
Ba da! Adică, o să pută rău odată când o să-l stoarcă bine. În rest, în rest...
BRUTARUL (intră.)
Acum trebuie să credeţi că iadul s-a dezlănţuit!
BĂRBIERUL
Povesteşte! Povesteşte!
BRUTARUL
Prizonierii, prizonierii ruşi, turcii şi tătarii, calmucii şi moscoviţii, mongolii şi afganii s-au folosit de proaspăt câştigata libertate şi s-au strecurat în oraş şi în afara oraşului; au fost pe fază când se cânta Te Deum pe care, bineînţeles, l-au luat drept dans de război. Şi acum merg beţi peste tot, prin cârciumi şi bordeluri, pe unde se furişează. Umblă un zvon cum că ar fi pus foc sub palat- - -
BĂRBIERUL
Teufel noch einmal; atunci trebuie să mă duc acasă să salvez ce mai e de salvat.
BRUTARUL
Hei, a fost doar o minciună; mai rău e că se crede că au adus boala cu ei; gubăvia, lepra sau ceva de genul ăsta. Şi acum s-a pornit în cete în căutarea lor, dar Regele a interzis să se facă uz de violenţă!
BĂRBIERUL
Da, Regele! Regele! Ce, asta e bunătate, să te comporţi ca un neghiob? Să dai drumul unor animale sălbatice pe străzi! Le face rău tuturor celorlalţi cu bunătatea lui!
BRUTARUL
De aceea Regina văduvă a şi poruncit ca toată clica să fie otrăvită în secret - şi de ea se ascultă, asta din veche obişnuinţă! Iute femeie!
PAHARNICUL
Da da da da! Aici o să se întâmple ceva în curând! Aici o să se întâmple ceva! Dar ce faceţi, nu mergeţi la slujbă?
BĂRBIERUL
Nuuu! Mergem la Pelicanu', la Balul Sclavilor!
BRUTARUL
Da, chiar aşa facem!
PAHARNICUL
Chiar aşa facem, fiindcă avem liber!
UN GRUP DE SCLAVI (trec beţi la braţ; ţipând.)
Când suedezul imită ale rusului obiceiuri de valoare
Şi ţara îşi pierde vechea ei onoare,
Piatra e tot în Valea Verde!