Atingeri

Ceea ce numeau toţi tinereţe s-a dus şi în locul ei nu e nimic
Când plouă Bucureştiul se chirceşte ca un adult care îşi aminteşte Şi noi am cunoscut comunişti de doi lei care au fost bunici minunaţi şi
Ne-am bucurat de securişti bătuţi în cap care aveau părţile lor bune Am fost convinşi că informatorii au un suflet bun doar că au nimerit prost
Cerul nu crapă doar curge constant un lichid care îţi arată adevărata faţă
Nici măcar nu încerc să mă feresc dar ne menajăm reciproc, oraşul meu
Ne urâm atât de decent că în momentele bune suntem duioşi  
Ne abţinem şi ne băgăm în seamă cât putem de puţin mai ales că Fiecare suntem oraşul celuilalt
 
Nimic nu poate să fie mai trist decât cinci minute în plus Totul e minunat. Pacheţelul de carne mărunţită cu mirodenii miroase acrişor, încurajator
doar cinci minute, atât. În ziua asta plouată ca un câine
în faţa şaormăriei ne despărţim de tot ceea ce nu ne lăsa să plângem. Nu
spunem nimic. Doar foşnetul tot mai palid al pungii pe care o strângi laşi totul pe masa de plastic. Şerveţelele sunt cele mai discrete
noroiul tău este noroiul meu şi toţi suntem fericiţi
după duş acasă
 
(din poetic. cerul din delft, Casa de editură Max Blecher, 2011)

(în perioada 1 martie - 31 mai 2013, curatorul acestei rubrici este poetul Radu Vancu)