Iubitafizica

Dormeam cu spatele în flăcări, cînd Otra Bruja s-a apropiat de mine şi şi-a înfipt mîinile în carnea mea care o visa şi o aştepta. M-am trezit, am recunoscut-o şi am continuat să o visez. Otra Bruja s-a aşezat lîngă mine, şi-a scufundat mîinile într-un vas cu ulei încins şi şi-a lipit palmele incandescente de spatele meu. O iubeam foarte mult, era chiar ea, Otra Bruja, căreia, cu cîteva zile în urmă, Vrăjitoarea Vioropa îi spusese că va întîlni un bărbat cu ochi deschişi. Eu îmi ţineam ochii închişi, Otra Bruja îmi cultiva cu atentă tandreţe incendiul de pe spate, mîinile ei îmi comunicau lucruri de o imperioasă senzualitate, sensul senzual se simţea bine în mîinile ei omnisciente, iar eu, eu o iubeam, cu asta mă ocupam atunci.


Cu o zi înainte de o întîlni pe Otra Bruja, mi-am pierdut identitatea şi am devenit de nerecunoscut - pentru mine, nu şi pentru ceilalţi. Ceilalţi, alţii decît cei care mă locuiau, nu aveau nici o dificultate în a mă recunoşte, îmi făceau cu mîna de la distanţă, mă întrebau ce mai fac, eu îi întrebam: Dar cine sînt eu?, ei îmi răspundeau cu naivă precizie, ei răspundeau foarte corect în felul lor, eu le mulţumeam frumos pentru detaliile pe care mi le dădeau, erau de o înduioşătoare, dar foarte exactă inexactitate, le mulţumeam oferindu-le puţină carne crudă şi vin negru. Se întunecase deja şi, pe întuneric, oamenii devin alţii.


Dragostea este atunci cînd tu te întorci. La mine - pe braţul drept.
Inconştientul meu e foarte conştient de ceea ce se întîmplă ACUM - pe braţul stîng.
Cu o apropiere bună poţi ajunge departe - pe piept.
E bine să ai un braţ adînc şi încăpător - pe braţul drept.
Eu vorbesc o limbă maternă care este foarte paternă - pe piciorul stîng.
Sensul senzual îmi numără paşii pe degete - pe piciorul drept.
Depărtarea este foarte aproape - pe piciorul stîng.
Dar există şi un ochi exploziv care confundă - şi bine face - senZualitatea cu senSualitatea. Să-l facem pe Z ca pe S - pe piciorul drept.
Harta Aşteptării - pe umărul stîng.
Fiecare sărut pe limba lui piere. Sau nu! - pe piciorul drept.
Şi toate astea se întîmplă pentru că hazardul nu este lipsit de şansă - pe braţul drept.


Lîngă Otra Bruja mă simţeam foarte poet şi pielea ei perfect întinsă era pagina cu suprafaţă adîncă pe care dintotdeauna visasem să scriu lucruri dintre cele mai reale şi mai ireale. Otra Bruja se oferea cu tandră generozitate cernelei negre care mi se scurgea printre degete. Întinşi pe o bancă de lemn, ne încrustam corpurile cu dicteurile unei iubiri automate, martorii se uitau la noi şi zîmbeau, n-aveau decît, noi eram foarte fericiţi, dragostea predestită era aerul pe care îl respiram cu plămînii care luaseră forma mîinilor noastre gemene. Şi toate acestea se întîmplau pentru că toate se întîmplă pentru un motiv de o exaltată şi ambiguă exactitate.


Mîinile mele au albit de atîta aşteptare şi din buricele degetelor a început să îmi curgă lapte. Ieri-noapte m-am visat statuie de argint într-un parc nesfîrşit din Bucureşti, plin de lume şi de măşti îngrozitoare. Îndrăgostiţii, nu ştiu cum se făcea, multiplicau săruturi ajunse pe buza prăpastiei, îşi fecundau sentimentele cu mişcări tandre, îşi jurau credinţă unul altuia ca nişte dumnezei mici şi naivi. Eu stăteam nemişcată, îi priveam nedumerită, cînd se apropiau de mine trebuia să îmi ţin respiraţia undeva deoparte pentru ca ei să nu-şi dea seama. E îngrozitor să fii statuie, condamnată la singurătate lucie, la voyerism şi la multe alte comportamente onirice aberante. (ADORA)


Trebuia să fii pur şi simplu creol pentru a putea să te apropii de ea. Şi, ca să fii creol, trebuia să ştii să lupţi cu cuţitul. Ea numai atunci se simţea creolă pe de-a-ntregul: cînd bărbatul de lîngă ea îi făcea morţii portretul în cuţit.

Mă simt în siguranţă lîngă pumnalul bărbatului. În oglinda lui adîncă mă recunosc ca pe o fatalitate tandră şi tăioasă.

Ea înainta spre oameni şi lucruri ca şi cum ar fi mers pe sîrmă. Pentru da şi nu, ea folosea aceeaşi intonaţie. Aşa era ea: o intonaţie complicată lipsită de orice pudoare. (CREOLA)


Cînd m-am născut, am simţit dorinţele părinţilor, bunicilor şi străbunicilor ca pe nişte arsuri de nestins pe pielea mea inocentă şi neîncepută. Toate iluziile, visurile şi neîmplinirile lor de secole se năpustiseră asupra mea: trebuia să devin ceea ce voiau ei să devin. Dorinţele lor îndreptate ameninţător asupra mea mă speriau, mă inhibau, şi nu puteam să devin ceea ce ei n-au putut deveni.

Treptat, am învăţat să fiu eu însămi, am învăţat să mă eliberez de orice dorinţe străine - dorinţele mele îmi erau prea de ajuns, abia mă descurcam cu ele. (ELENA)


Te vei închina la crupa mea păgînă ca în faţa unui altar îmbrăcat în epiderma catifelată a dragostei, şi sexul tău ca un pumnal neliniştit va fi adînc înfipt în teaca luminoasă ce îţi va umbri coapsa stîngă. Sclav şi stăpîn al meu vei fi, iar eu ofrandă a ta mă voi chema. Trupul meu va fi o cruce a păcatului şi cele treizeci de dorinţe de argint te vor răstigni în fiecare noapte pe crucea care sînt şi voi fi. Eu îmi voi lepăda pielea şi tu prejudecăţile, şi dezbrăcaţi de tot ceea ce am fost vom fi iarăşi noi înşine. Vis voluptuos voi fi pentru tine şi sîngele meu grăbit îţi va inunda venele şi îţi va acoperi oglinda pumnalului ca o cortină de purpură. (LUCRECIA)