Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Călătorii  Sageata  Jurnal de călătorie

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Moscova. Despre mituri si alte legende urbane


Alla Ivanov

07.10.2013
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Nu e nevoie să cunoşti prea mult geografie pentru a putea caracteriza sumar marile oraşe europene, astfel, pornind de la clişee parfumate ştim că Parisul e oraşul iubirii, Milano - capitala modei, iar Moscova, ei bine, Moscova e oraşul care nu crede în lacrimi. Vrem sau nu, clişeele au frumuseţea lor statică care reiese dintr-un adevăr general acceptat, aşa că, întorcându-mă la cele spuse mai sus, fiecare metropolă are, în nonconformismul ei, o trăsătură dominantă.

Sunt studentă în Moscova de câteva săptămâni şi am constat că aici într-adevăr lacrimile sunt la fel de inutile ca o umbrelă în timpul unui uragan, nici zâmbetele nu au un preţ prea mare, tot ce contează e viteza. Viaţa e un maraton continuu, în care fiecare încercă să se întreacă pe sine, în speranţa că, într-o zi, se va trezi în apartamentul său de pe Tverskaya, proprietar al unui motan pufos şi a unei maşini străine.

Moscova este un loc al extremelor, e un loc care fie inspiră curaj nebun, fie frică, aici nu există cale de mijloc. Pentru a reuşi, trebuie să fii primul care se trezeşte şi ultimul care adoarme. Cu cât dormi mai mult cu atât se depune mai mult praf pe tine. Aici nu trebuie să te opreşti, trebuie să mergi mereu, dar mereu înainte, iar atunci când îţi este greu, să tragi aer în piept şi să mergi mai departe. În prima mea săptămână aici, am tras are în piept cam de cinci ori în fiecare zi şi cam de cincisprezece ori mi se făcea dor de casă, şi tot de atâtea ori priveam pe geam şi îmi spuneam că lumea asta mare e a mea şi mă aşteaptă.

E incredibil, cum, într-o lună ajungi să trăieşti mai mult decât trăiesc alţii într-un an. Sunt aici atât de multe muzee, atât de multe teatre care te învaţă să fii om, atât de multe concerte care nu te lasă să uiţi că eşti tânăr, atât de multe biblioteci care îţi arată câte de multe poţi tu să cunoşti. Sunt aici atât de multe maşini, autobuze, metrouri şi tramvaie care te vor duce acolo unde vrei tu să mergi.

În acest drum al nostru, toţi avem un moto după care ne ghidăm, majoritatea aleg cuvinte ale lui Gandhi sau Marquez, eu le aleg pe ale mele. Dacă vrei, poţi, căci despre asta este vorba la Moscova, despre voinţă. Daca vii aici, trebuie să îţi doreşti să faci tot ce viaţa îţi oferă mai frumos şi mai interesant, trebuie să faci asta pentru tine şi pentru nepoţii tăi, nimeni nu vrea bunici fără poveşti de spus. Moscova e un oraş fascinant pentru oamenii cu vise mare, pentru toţi ceilalţi e o ghilotină aurită.

Privind obiectiv, trebuie să spun că trăiesc într-un oraş în care toţi se manifestă autentic. La început îţi pare că e trist, că totul e cuprins de o depresie cronicizată, posibil, însă partea bună e că vestul încă nu a ajuns să impună şi aici zâmbete false şi atitudini artificiale. Fiecare îşi poartă cu mândrie norişorul deasupra capului, nimeni nu mimează fericirea. Când simţi nevoia să zâmbeşti, zâmbeşti, când nu, nu. Nimeni nu te obligă contractual să joci teatru ieftin de fiecare dată când ieşi din casă. Asta e bine, sau poate e rău, în fond, totul depinde de percepţie.

În viaţă nimic nu este gratis, şi asta se poate simţi cel mai bine atunci când eşti student... în Moscova - cunoscut ca "cel mai scump oraş din Europa". Sigurul lucru care a rămas gratuit este aerul. Treaba asta stă cam la fel în toate oraşele mari ale lumii, însă aici cafeaua e cu câţiva cenţi mai scumpă. Partea bună e că ceaiul este ieftin şi bun. Venind vorba de ceai, vreau să infirm mitul arhicunoscut care spune că ruşii beau foarte multa vodcă, ei bine nu, ruşii beau foarte, dar foarte, mult ceai. În Rusia se bea ceai la micul dejun, ceai după micul dejun, ceai la prânz, ceai la cinci, ceai la cină, ceai după cină şi bineînţeles ceai înainte de culcare. Iar dacă se întâmplă să fiţi musafiri, atunci veţi fi servit şi cu o ceaşcă de ceai.

Lăsând la o parte aspectele economice, ignorând intemperiile şi atmosfera morocănoasă, Moscova rămâne un teatru de război unde visele luptă cu realitatea, un teritoriu al poveştilor care aşteaptă să fie scrise.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer