Dar, în primul rând, Juhani Pallasmaa este cunoscut drept unul dintre cei mai viguroşi promotori ai gândirii fenomenologice a arhitecturii, din perspectiva experierii spaţiului, cu un accent puternic pus, mai recent, pe contribuţiile neuroştiinţelor asupra acestor procese de recunoaştere şi trăire a locului şi a spaţiului existenţial în general, dar, mai ales, a trăirii arhitecturii, în particular. Multe din articolele şi cărţile dumisale sunt citate în acest sens. The Eyes of the Skin - Architecture and the Senses este, din acest punct de vedere, un studiu deja clasicizat, drept dovadă fiind faptul că este citat extensiv şi folosit ca manual de predare a fenomenologiei în arhitectură de foarte mulţi profesori, inclusiv în şcoala noastră. Şi alte cărţi ale profesorului Pallasmaa s-au bucurat de succes instituţionalizat, primul volum din Encounters - Architectural Essays (Helsinki, 2005), editat de Peter MacKeith, a fost nominalizat pentru premiul RIBA 2005 International Book Award. La împlinirea vârstei de 70 de ani, un volum de Festtschrift dedicat profesorului a apărut, în 2006, editat de acelaşi Peter MacKeith, numit Archipelago. Essays on Architecture, edited by Peter MacKeith. Volumul este semnat colectiv de 23 de autori, dintre care nume cunoscute, precum Karsten Harries, Dan Hoffman, Steven Holl, Colin St. John Wilson, Daniel Libeskind - aşadar o incredibilă coaliţie de practicieni şi teoreticieni de calibru mondiali, dovadă că gândirea lui Juhani Pallasmaa a putut să reunească şi pe istoricii, pe gânditorii, dar şi pe conceptorii fenomenului arhitectural, deopotrivă. Aceasta, probabil, pentru că arhitectul însuşi se plasează pe sine în fiecare dintre aceste ipostaze, fiind recognoscibil în fiecare dintre ele cu aceeaşi brilianţă.
Bibliografie:
Encounters 2 - Architectural Essays. Edited by Peter MacKeith. Rakennustieto: Helsinki, 2012.
Understanding Architecture, Phaidon, 2012.
The Embodied Image: Imagination and Imagery in Architecture
The Thinking Hand, John Wiley, 2009.
Archipelago. Essays on Architecture. Edited by Peter MacKeith, Rakennustieto: Helsinki, 2006.
Encounters. Architectural Essays. Edited by Peter MacKeith. Rakennustieto: Helsinki, 2005.
The Eyes of the Skin. Architecture and the Senses. John Wiley: New York, 2005.
The Architecture of Image: Existential Space in Cinema. Rakennustieto: Helsinki, 2001.
Questions of Perception: Phenomenology of Architecture (cu Steven Holl şi Alberto Perez-Gomez)
Evident, Pallasmaa are un incredibil de bogat palmares de premii, distincţii şi recunoaşteri ale bogatei sale cariere. Pornind de la calitatea de membru al Asociaţiei Finlandeze a Arhitecţilor, dânsul a devenit, în timp, Honorary Fellow al The American Institute of Architects şi, în 2010, Distinguished Visiting Chair la The Institute for Advanced Study at University of Minnesota.Encounters 2 - Architectural Essays. Edited by Peter MacKeith. Rakennustieto: Helsinki, 2012.
Understanding Architecture, Phaidon, 2012.
The Embodied Image: Imagination and Imagery in Architecture
The Thinking Hand, John Wiley, 2009.
Archipelago. Essays on Architecture. Edited by Peter MacKeith, Rakennustieto: Helsinki, 2006.
Encounters. Architectural Essays. Edited by Peter MacKeith. Rakennustieto: Helsinki, 2005.
The Eyes of the Skin. Architecture and the Senses. John Wiley: New York, 2005.
The Architecture of Image: Existential Space in Cinema. Rakennustieto: Helsinki, 2001.
Questions of Perception: Phenomenology of Architecture (cu Steven Holl şi Alberto Perez-Gomez)
Carieră
Profesorul Pallasmaa are, îndărăt, inclusiv o onorantă şi îndelungată carieră de practician, care a variat între studii dedicate sistemelor de proporţii şi module, standardizării şi prefabricării, ilustrate de producerea caselor (de vacanţă) prefabricate industrial, numite Moduli 225 (concepută cu Kristian Gullichsen, 1969-1971), influenţate, se spune, atât de arhitectura japoneză, cât şi de minimalismul abstract al lui Ludwig Mies van der Rohe. Probabil proximităţii şi influenţei culturii arhitecturale ruseşti i se datorează termenul de constructivism, folosit în Finlanda pentru o asemenea arhitectură frugală. Experienţei japoneze şi celei africane, s-a spus de asemenea, îi datorează arhitectul şi deschiderea apetitului pentru fenomenologia experienţei corporale a arhitecturii. Cea mai mare lucrare a sa, realizată împreună cu alte câteva echipe de arhitecţi, sub coordonarea firmei Helin & Co, este Kamppi Center, la Helsinki.
Lucrări şi studii de arhitectură
Kamppi Centre (sub coordonarea firmei Helin & Co), Helsinki, 2003-2006.
Snow Show, Lapland (cu Rachel Whiteread), 2004.
Bank of Finland Museum, Helsinki, 2002-2003.
Pedestrian and cycle bridge, Viikki Eco-village, Helsinki, 2002.
Cranbrook Academy of Art, Driveway Square, Michigan, 1994.
Itäkeskus Shopping Centre, Helsinki; extindere 1989-91.
Locuinţe la Ruoholahti Area, Helsinki, 1990-91.
Institut Finlandais (cu Roland Schweitzer), 60, Rue des Ecoles, Paris, 1986-91.
Helsinki Telephone Association, proiectarea cabinelor de telefon, 1987.
Piaţa veche din Helsinki , Helsinki, renovare, 1986.
Art Museum, Rovaniemi, renovare, 1984-86.
Atelierul de vară al artistului Tor Arne, Vänö Island, 1970.
Moduli 225 (cu Kristian Gullichsen), model industrial summer house, 1969-71.
Kamppi Centre (sub coordonarea firmei Helin & Co), Helsinki, 2003-2006.
Snow Show, Lapland (cu Rachel Whiteread), 2004.
Bank of Finland Museum, Helsinki, 2002-2003.
Pedestrian and cycle bridge, Viikki Eco-village, Helsinki, 2002.
Cranbrook Academy of Art, Driveway Square, Michigan, 1994.
Itäkeskus Shopping Centre, Helsinki; extindere 1989-91.
Locuinţe la Ruoholahti Area, Helsinki, 1990-91.
Institut Finlandais (cu Roland Schweitzer), 60, Rue des Ecoles, Paris, 1986-91.
Helsinki Telephone Association, proiectarea cabinelor de telefon, 1987.
Piaţa veche din Helsinki , Helsinki, renovare, 1986.
Art Museum, Rovaniemi, renovare, 1984-86.
Atelierul de vară al artistului Tor Arne, Vänö Island, 1970.
Moduli 225 (cu Kristian Gullichsen), model industrial summer house, 1969-71.
Pentru aceste motive şi pentru multe altele încă, datorate rolului formativ al operei şi gândirii complexe ale profesorului, arhitectului şi gânditorului Juhani Pallasmaa, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti are marea onoarea de a-i conferi acestuia titlul de Doctor Honoris Causa.