Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Dialoguri  Sageata  Interviuri

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Despre cum se citeşte Rui Zink la Noaptea Literaturii Europene / 28 mai 2014


Simina Popa, un interviu cu Rui Zink

16.05.2014
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
La Noaptea Literaturii Europene 2014 (Programul Nopţii Literaturii Europene la Bucureşti este disponibil aici), pe 28 mai 2014, Portugalia îl prezintă pe Rui Zink. Mulţi îl cunosc poate de la romanul mic cu idei mari, Cititorul din peşteră, editat şi reeditat la Humanitas, urmat de Aşteptarea, Destinaţia turistică şi Banca de rezerve apărute la editura Curtea Veche.
Rui Zink este un scriitor neobosit. Este profesor de literatură, autor de romane, nuvele, eseuri, piese de teatru şi cărţi de copii. Pionier la momentul apariţiei cărţilor audio şi al romanelor grafice în Portugalia.
O trăsătură distinctivă a operei lui Zink este umorul. Reuşeşte să scrie despre cele mai delicate, grele, înfricoşătoare lucruri, fără să tensioneze, să complice, să deprime. Scrie despre o lume în care oamenii îşi pot cumpăra vacanţe în locuri în care să trăiască pe viu situaţii limită de război, în care hotelurile strâng în fiecare zi lucrurile clienţilor, pentru a le păstra intacte bunurile în cazul în care camera lor va fi bombardată. Scrie despre moartea unui copil într-un accident de maşină, răzbunată de gaşca de prieteni a bunicului său, deveniţi justiţiari nocturni de vârsta a treia, puşi pe şotii ca nişte puştani.

După câteva vizite în România, a ajuns să cunoască destul de bine textura spiritului român, pe care îl laudă cu multă căldură portughezilor.

Bucuros că va fi auzit la Noaptea Literaturii Europene din Bucureşti, prin vocea actorului Gabriel Spahiu, Rui Zink a răspuns fără întârziere unui mini-interviu, menit să îmbie publicul să vină pe 28 mai 2014 la UNATC şi să afle mai multe
.

Simina Popa: Literatura portugheză nu este de obicei prea optimistă. Totuşi, în cazul operei dumneavoastră, umorul face toată diferenţa. Există şi la noi vorba "a face haz de necaz". În ce măsură credeţi că umorul ajută la menţinerea echilibrului personal şi a lucidităţii?
Rui Zink: Fără umor, eu aş fi un om insuportabil. La fel ca Hulk, înfuriat de toţi şi toate, aş rămâne şi fără ficat, de câte griji m-ar măcina. Umorul îmi păstrează sănătatea mintală la un nivel apropiat de cel normal.

S.P.: Profesorul Rui Zink la orele de literatură se poartă cu studenţii ca Anibal Lector din Cititorul din peşteră?
R.Z.: Încerc. Nu reuşesc întotdeauna. Dar cred că umorul, imaginaţia sunt câteodată mai didactice decât materia "vărsată" pur şi simplu. Sau să răspund unei întrebări cu o altă întrebare. Nu vi se pare?

S.P.: Ca profesor de literatură, care este sfatul pe care îl daţi cel mai des studenţilor? Şi care este mustrarea cea mai frecventă?
R.Z.: Sfatul meu preferat este: minţiţi-i pe alţii, dar nu pe voi înşivă. E bine să-i minţi pe alţii - atâta vreme cât nu eşti prins. E cinic şi imoral, dar cel puţin e practic. În vreme ce, să ne minţim pe noi înşine e pur şi simplu o prostie. Dacă îmi place să citesc, citesc. Dacă nu, nu. Acelaşi lucru se aplică şi pentru celelalte lucruri despre care zic că "îmi place să le fac", de la mersul la teatru, la dansat sau scris. Dar scuza cu "lipsa de timp" înseamnă să te minţi pe tine însuţi.

S.P.: În Destinaţia turistică, Greg rămâne un observator indiferent la unele din cele mai mari orori ale lumii. Vede pe viu atrocităţile războiului cu aceeaşi indiferenţă cu care mulţi oameni văd aceleaşi atrocităţi la jurnalul de la televizor, în timp ce îşi încălzesc cina. Credeţi că nivelul de toleranţă (cel puţin cel al toleranţei vizuale) faţă de cruzimea umană este în creştere? Sau spus altfel, suntem acum mai preocupaţi numai de noi înşine?
R.Z.: Nu ştiu. În trecut, oamenii se prefăceau că nu văd. Azi nu ne mai putem preface: în fiecare moment suntem informaţi de câte o ştire îngrozitoare petrecută în lume. Dar nu putem spune că suntem mai răi. Egoismul e o derivaţie rea din ceva bun: individualismul. Cum să gândeşti cu capul tău şi în acelaşi timp să ai şi milă faţă de ceilalţi? Cred că aici lectura are un rol important. Lectura ne ajută să ne antrenăm aceste două talente aparent opuse: autonomia şi înţelegerea celorlalţi. Şi, în calitatea mea de Propăvăduitor al Cărţii, aceasta e credinţa mea: cine citeşte e un cetăţean mai bun al lumii.

S.P.: Într-o prezentare a romanului Banca de rezerve se menţionează că, în ciuda numelui, nu este vorba despre fotbal. Dar oare romanul se citeşte (şi se digeră) mai bine de către cei pasionaţi de fotbal (cum sunt portughezii, românii, italienii)?
R.Z.: Nu. Cititorii au imaginaţie şi este vorba despre un univers care e acelaşi în orice parte a lumii. Dacă până şi eu m-am emoţionat la filme despre baseball...

S.P.: În ziua de azi, "tag"-urile sau cuvintele cheie joacă un rol important pentru vizibilitatea informaţiei, aţi putea sugera câteva cuvinte cheie pentru literatura contemporană? Sau pentru literatura pe care o semnaţi?
R.Z.: Nu-mi plac cuvintele cheie, dar pot să dau două definiţii scurte după care mă ghidez şi ca scriitor şi ca cititor. 1) A scrie înseamnă să pui în cuvinte ceea ce nu poate fi pus în cuvinte. 2) Literatura e opusul literalităţii.

Una din două
Beatles sau Rolling Stones? Beatles.
Manoel de Oliveira sau João César Monteiro? César Monteiro.
Carnet de însemnări sau iPad? Carnet.
Mariza sau Mísia? Mísia.
Vin de Porto sau vin verde? Vin verde.
Baroc sau romanic? Romanic.
Superman sau Batman? Batman.
Carmen sau Madame Butterfly? Madame Butterfly.
Steinbeck sau Hemingway? Hemingway.

Pe 28 mai 2014, de la 19.00 la 23.30, în inima unei zone pline de farmec din centrul oraşului, 13 ţări europene vă dau întâlnire pentru a treia ediţie a Nopţii Literaturii Europene! Noaptea Literaturii Europene la Bucureşti, ediţia a treia, este un proiect al Clusterului EUNIC Bucureşti, coordonat de Delegaţia Valonia-Bruxelles şi organizat de: Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Goethe-Institut, Fundaţia Culturală Greacă, Institutul Italian de Cultură, British Council, Institutul Polonez, Institutul Camões, Institutul Cultural Român, Institutul Cervantes, Centrul Cultural Turc, Institutul Balassi şi Delegaţia Valonia-Bruxelles.
Programul Nopţii Literaturii Europene va fi disponibil pe site-urile organizatorilor şi pe pagina: facebook.com/NoapteaLiteraturiiEuropene


Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

Spacer Spacer