Dacă oglinzile...
Dacă toate oglinzile
din toate ascensoarele
ar păstra în minte
toate mutrele pe care le facem
atunci când credem că nimeni nu ne vede
Lumea ni s-ar arăta pînă la urmă sub adevărata sa înfăţisare
Cea de circ universal
Dacă toate oglinzile
ar reţine captive în memoria lor apoasă
toate chipurile care li s-au perindat prin faţă
Atunci lumea s-ar trezi dintr-o dată înecată
într-un ocean
de priviri urlînd după ajutor
Dacă întreaga superficie a planetei
Dacă toate duşumelele şi pavajele
ar fi acoperite cu o pojghiţă de oglindă
Atunci
ar deveni cât se poate de limpede
că imaginile întoarse cu capul în jos
sînt cele cu adevărat
adevărate
Pe când noi
n-am face altceva decît să tot cădem
alunecînd în neştire pe înşelătoarea suprafaţă
Pentru a ne pierde pentru totdeauna
în jungla opacă a ne-memoriei
Si tous les miroirs
de tous les ascenseurs
pouvaient garder dans leur esprit
la totalité de moues que nous leur faisons
lorsque personne ne nous voit
Le monde montrerait enfin sa vraie gueule grimaçante
Celle de cirque universel
Si tous les miroirs
retenaient captifs dans leur mémoire aqueuse
tous les visages qui ont défilé devant eux
Alors
le monde se réveillerait subitement noyé
dans un océan
de cris de détresse
Si l\'entière superficie de la planète
Si tous les sols et les planchers
étaient des miroirs
Alors
il deviendrait aussi clair que possible
que ceux qui marchent la tête en bas
sont en réalité
réels
Tandis que nous
ne ferions que tomber
en glissant sans arrêt sur la mensongère surface
pour nous perdre à jamais
dans la jungle opaque de la non - mémoire
Si todos los espejos
de todos los ascensores
guardarían en su mente
todos los pucheros que les hacemos
cuando nadie nos ve
El mundo nos mostraría finalmente su verdadera cara
La de circo universal
Si todos los espejos
mantendrían cautivos en su memoria acuosa
todos los rostros que desfilaron ante ellos
entonces
el mundo se despertaría repentinamente ahogado
en un océano
de llamadas de socorro
Si toda la superficie del planeta
Si todos los suelos y pavimentos
serían espejos
Entonces
nos aparecería clarísimo
que los que andan al revés
son en realidad
reales
Mientras nosotros
no haríamos otra cosa que caernos
deslizando continuamente sobre la superficie engañosa
perdiéndonos para siempre
en la opaca jungla de la no-memoria