I.
ochii mei adună zilele de ieri, de alaltăieri
mai e puţin şi-ţi dăm drumul, fugi de aici, ia-le pe toate în faţa
noastră,
niciodată nu se ştie cu cine ai de-a face,pastilele sunt uşor de ascuns sub limbă, să nu le scuipi la toaletă
ochiul lui shiva deschis obscen de mult,
vii primul şi ceilalţi aşteaptă,
vin ceilalţi şi te ascunzi în spatele tău şi speri să îţi doreşti
ceva,
orice.mai lucid, din ce în ce mai lucid, închis până la gât,
nimic nu intră, nimic nu iese.
II.
îmi amintesc de o după-amiază de la bâlciul din 20 iulie,
acolo un individ uscat şi alb mi-a întins nişte răvaşe,
eu trebuia să cumpăr măcar unul şi să-mi pun o dorinţă,
nu se îndeplinesc decât dacă ştii să alegi, bătrânul ţinea între
degete nişte hoituri mici, le-am ales pe toate.
degete nişte hoituri mici, le-am ales pe toate.
totul dintr-o dată fără nici un fel de proporţii, o lumină
plimbată pe pereţi, un soare de neon la asfinţit,
după ce a înfierbântat bine treptele pe care ne-am aşezat
ca să aşteptăm microbuzul
răbdare fără bucurie, frumuseţe în săculeţe mici
pericolul iluminării ne paşte pe toţi, mai ia nişte pastile
am jucat ceva, m-am aşezat pe şinele de tren, am pliat în
batistă speranţele fake.
amintirea
amintirea cu tine rupe ziua în bucăţi,
da, în zorii zilei am văzut atât de mulţi fluturi căzuţi,
nu ţi-am zis nimic,
şi tu mi-ai ieşit prin piele,
mai liberă de mine ca viaţa lăsată în urmă;
asta a fost ziua, să păşim prin ea
să ne zvârcolim în lumină răpuşi de neîncredere;
să ne imaginăm lumea fără noi şi să tremurăm de frică.
(Din volumul colectiv Tranzbordare 13 (coord. Gelu Vlaşin), Bistriţa, Casa de Editură Max Blecher, 2013.)
(în perioada 1 iunie 2015 - 30 noiembrie 2015, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)