Din fericire, însă, pentru turiştii români, pentru fotografi, pentru căţărători şi pentru zburători cu parapanta, masivul Pietrei Secuiului e la noi în ţară. La Rimetea, în judeţul Alba. Iar cheltuiala de drum ar trebui să fie atât de mică (fiindcă vorbim de un vârf montan din centrul ţării), încât v-ar putea rămâne bani berechet pentru lecţii de escaladă sau de zbor cu parapanta. Exact, ca să vă daţi pe Piatra Secuiului.
Fără nici o exagerare jurnalistică, Piatra Secuiului e, într-adevăr, un munte unic. În primul rând, e atât de mare, încât îl vezi de peste tot, din sat, din casă, din curte, de pe şosea. În al doilea rând, se spune că aici soarele răsare de două ori. Dintre toate piscurile masivului, două se înalţă atât de mult, încât soarele răsare de după primul şi dispare după al doilea, urmând să răsară încă o dată şi să lumineze din nou, de data asta pentru tot restul zilei, acoperişurile caselor din Rimetea. În al treilea rând, privit de jos, muntele ăsta imens pare un moşneag întins pe spate, cu capul înspre Cheile Aiudului şi cu picioarele înspre Buru. În al patrulea rând, Piatra Secuiului nu e doar natură, e şi istorie. Medievală. În secolul al XII-lea, pe un vârf al Pietrei Secuiului - considerat punct strategic pentru regiune - a fost clădită Cetatea Secuilor. Avea un turn şi două ziduri, închizând singura cale de acces spre vârf. Cetatea era, deci, refugiu pentru săteni, iar ruinele ei încă puteau fi văzute în secolul al XIX-lea. Azi, doar turistul experimentat le mai poate zări, printre tufe de vegetaţie.
Masiv calcaros, alcătuit din două blocuri uriaşe, Piatra Secuiului porneşte de la cota 543 şi ajunge la altitudinea de 1.128 m. Doar câteva pâlcuri de fagi îmbracă masivul, în nord, unde înclinarea versanţilor e mai domoală. În rest, în partea vestică, muntele se înalţă sterp prin creste înguste, care se găsesc de obicei la altitudini de peste 2.000 m. Aici, însă, natura a plăsmuit un altfel de munte, un fel de excepţie de la regulă. Este unul din cele mai înalte masive din Trascău şi adăposteşte chiar şi guri de peşteri, între pilonii ascuţiţi ai masivului. Din păcate, aici au acces exclusiv căţărătorii profesionişti, ca de altfel la o mare parte din ansamblul Pietrei Secuiului.
Traseul de urcare porneşte din sat, străbate largi porţiuni de bolovăniş, durează circa 40 de minute şi are suficient de multe porţiuni pieptişe, astfel încât să fie greoi "pentru pantofarii ăia rău de tot", ca să citez o prietenă. Dar, pentru cei cu plămâni buni şi picioare tari, care nu se plâng de efort şi de înălţime, poteca de urcare e chiar lejeră. Atenţie, însă, nu transformaţi lejeritatea în autosuficienţă şi neglijenţă. An de an, Piatra Secuiului îşi cere tributul de sânge - au loc accidente grave, unele fatale, iar cauze (aceleaşi, ca peste tot, în zonele stâncoase...) sunt lipsa echipamentului, părăsirea traseului, apropierea de prăpastie, escalada fără experienţă, deplasarea de unul singur, condiţiile meteo nefavorabile etc.
Şi încă ceva. Drumul până acolo e o splendoare de şosea. E acum, pentru că până nu demult îţi făceai praf maşina. Experienţa de şofat e şi mai ofertantă şi creativă (mai ales pe motocicletă sau bicicletă), cu cât partea finală a drumului spre superbul sat Rimetea trece printre nuci bătrâni, care fac umbră şoselei exact ca-n fotografiile de calendar National Geographic. Inutil să mai insist asupra pitorescului, priviţi galeria de mai jos. Dacă, deci, Piatra Secuiului este o operă a naturii, atunci cu siguranţă drumul e cea mai potrivită "uvertură". Mai ales în octombrie, când se scutură frunzele.
Acces la Piatra Secuiului
Masivul se află în dreapta satului Rimetea, cum mergi dinspre Aiud spre Buru, pe DJ 107 M (asfaltat în întregime). Traseul de urcare (bandă roşie) porneşte din sat şi străbate masivul până sus, în zona de platou.
Obiectiv turistic: Piatra Secuiului
Localizare: Munţii Trascău, pe raza comunei Rimetea (judeţul Alba)
Coordonate: alt. 1.128 m, 46º29'30'' lat. N; 23º34'18'' long. E
Acces: cu maşina; pe jos
Surse de informaţie pentru acest articol: Academia Română
Credite foto: Florian-Rareş Tileagă
